Doar 20% dintre români ştiu că România şi-a consumat cota de resurse pe 2021, încă de pe 21 iunie (studiu)
Şase din zece români cred că generaţiile următoare se vor confrunta cu mari catastrofe climatice, în timp ce doar doi din zece români ştiu că, în 2021, România a rămas datoare Planetei consumându-şi cota de resurse de pe întregul an încă din data de 21 iunie, arată rezultatele unui studiu realizat de Ambasada Sustenabilităţii în România, cu ocazia lansării Zilei Sustenabilităţii.
Conform cercetării, un român din doi consideră companiile responsabile pentru binele Planetei şi al oamenilor, iar mai mult de jumătate (57%) cred că generaţiile următoare se vor confrunta cu mari catastrofe climatice.
În acest context, Generaţia Z (15 - 24 de ani) este înclinată să accepte "taxarea" pentru binele comunităţii, însă reprezentanţii generaţiei Millennials (25 - 34 ani) văd acest lucru mai degrabă ca pe o utopie.
Întrebaţi ce ar face de acum, de când au aflat de datoria faţă de Planetă, aproape jumătate dintre cei chestionaţi au spus că vor încerca să ajute prin a consuma mai responsabil resursele Planetei (47%), în timp ce 16% consideră că nu e responsabilitatea lor sau că nu este uşoară schimbarea comportamentului.
În acelaşi timp, jumătate dintre români definesc sustenabilitatea prin grija faţă de mediu prin comportamente de eliminare a poluării (50%) şi resurse de calitate şi accesibile pentru toată lumea (48%). Economisirea energiei electrice (39%), îmbunătăţirea infrastructurii (38%), a sistemului de sănătate (38%) şi grija faţă de speciile aflate pe cale de dispariţie (37%) sunt menţionate pe locurile următoare, în procente comparabile.
De asemenea, respondenţii asociază "grijă faţă de generaţiile viitoare" cu: educaţia de calitate (37%), sănătatea şi bunăstarea generală (35%) şi combaterea sărăciei (24%), iar în procente mai mici cu grija faţă de Planetă.
Potrivit sursei citate, 45% dintre români sunt de părere că generaţiile următoare vor avea parte de o cu totul altă organizare socială faţă de ce se întâmplă în prezent. Cei mai mulţi (63%) consideră că inegalităţile economice dintre cei bogaţi şi cei săraci se vor adânci şi mai mult.
Românii sunt pesimişti şi când vine vorba despre educaţie şi sănătate, 48% fiind cei care cred atât că educaţia va avea de suferit şi vor fi din ce în ce mai mulţi analfabeţi funcţional, dar şi că sistemul de sănătate va fi nefuncţional. Pe de altă parte, inegalităţile de gen şi materiile prime pe care le vor folosi companiile sunt privite mai degrabă cu optimism pentru 2030.
La întrebarea "Cine este responsabil pentru binele Planetei şi al oamenilor", aproape două treimi dintre respondenţi (64%) au indicat statul/guvernul pe primul loc, urmate de instituţiile europene şi globale (59%) şi abia pe locul al treilea ideea că noi înşine suntem (56%). Pe poziţia următoare sunt menţionate companiile/producătorii de bunuri şi servicii (locul 4, cu 51% dintre sufragii).
.
În ceea ce priveşte implicarea companiilor în acţiuni sustenabile, românii cred că domeniile principale unde este necesar ca mediul de afaceri să acţioneze sunt: munca decentă şi creştere economică (45%), educaţia de calitate (42%), combaterea sărăciei (41%), sănătatea şi bunăstare generală (38%) şi protejarea şi restaurarea pădurilor pentru salvarea speciilor pe cale de dispariţie (38%).
Studiul intitulat "Cum îşi imaginează românii că arată un viitor sustenabil?" a fost derulat cu sprijinul agenţiei IZI Data, pe un eşantion de 1.003 respondenţi, femei şi bărbaţi între 15 şi 64 ani, utilizatori de Internet, din mediul urban şi rural.
Ambasada Sustenabilităţii în România (ASR) derulează şi programe şi activităţi precum Coaliţia România Sustenabilă, Sustainability Talks, Sustainability School şi Sustainability Ambassadors, urmărind astfel să contribuie la dezvoltarea comunităţii oamenilor ce acţionează responsabil şi la îndeplinirea ţintelor pentru fiecare dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă formulate de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Sursa foto: ambasadasustenabilitatii.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Loteria Română: Aproape 525.000 de lei câștigați la Noroc la tragerea de joi
La tragerea Noroc de joi s-a câștigat premiul de la categoria N+3 în valoare de 524.456,80 lei, biletul norocos fiind jucat online pe joaca.loto.ro, informează, vineri, Loteria Română. De asemenea, la tragerea Loto 5/40, la categoria a II-a, s-a înregistrat un câștig în valoare de 98.931,50 lei. Biletul norocos a fost jucat
Tulcea: Traficul naval în scădere, în porturile de pe Dunărea maritimă; numărul evenimentelor se menține ridicat
Traficul navelor maritime și fluviale în porturile Galați, Brăila și Tulcea a scăzut în ultimii cinci ani, din cauza războiului din Ucraina, dar numărul evenimentelor înregistrate în aceeași perioadă de Autoritatea Navală Română din Constanța se menține constant, la un nivel ridicat, arată datele oficiale ale instituțiilor din subordinea Ministe
ANSVSA: Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant
Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant (produs congelat), ca măsură de precauție, din cauza unui posibil risc de prezență a unui corp străin - un fragment de metal, a anunțat, joi, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor pe pagina sa de Facebook. Este vorba despre un lot
Nazare: Evoluțiile din execuția bugetară actuală ne vor susține argumentele privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală
Discuțiile cu agențiile internaționale de rating, înaintea noilor rapoarte de evaluare a țării, vor avea loc în perioada următoare, iar evoluțiile din execuția bugetară actuală vor susține argumentele noastre privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală, a scris, joi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook.
Pîslaru: Am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an
Banii europeni atrași în ultimul an (10 iunie 2025-10 iunie 2026) au totalizat 10 miliarde de euro, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. 'Anul de 10: am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an (iunie 2025 - iunie 2026). Este un record absolut pe
Petrescu (ASF): Dinamica de creștere a sistemului de pensii private, o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung
Dinamica de creștere a sistemului de pensii private din România, din primul trimestru al acestui an, trebuie privită ca o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung, potrivit președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu. 'La finalul primului trimestru al acestui an, sistemul de pensii p
Deficitul bugetar s-a redus la aproape jumătate față de anul precedent, la 1,75% din PIB, în mai (minister)
Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 miliarde lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, informează Ministerul Finanțelor. După primele patru luni din 2026,
Sute de echipamente radio neconforme, descoperite de ANCOM și Jandarmerie la Dragonul Roșu
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în colaborare cu Jandarmeria Română, a efectuat joi un control la complexul comercial Dragonul Roșu, în cadrul căruia au fost descoperite sute de echipamente radio neconforme ANCOM, fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 347.000 lei.
Lazea: A propune în România creșteri de impozite acum este nerealist din punct de vedere social și politic
Calea pentru reducea deficitului sub 3% este eliminarea pe cât posibil a evaziunii fiscale și a optimizării fiscale și nu creșterea de impozite, care este nerealistă din punct de vedere social și politic, a transmis, joi, economistul șef al Băncii Națională a României, Valentin Lazea, la un eveniment de specialitate. 'Problema
Jakubowicz (AAFBR): Dacă vom închide anul cu stagnare, să zicem că va fi bine; cred că va fi o scădere economică în 2026
România ar putea înregistra în 2026 o scădere economică, pentru că această criză politică nu a fost bugetată, iar din cele 9 miliarde de euro pe care ar mai putea să le atragă prin PNRR până la 31 august va pierde cel puțin 5 miliarde de euro, este de părere președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavi
Ionuț Dumitru: Deficitul bugetar în primele 5 luni este mic, însă aș spune că mai e destul până la sfârșitul anului
Deficitul bugetar în primele cinci luni este mic, dacă ne uităm la aceeași perioadă a anului anterior, însă mai e mult până la sfârșitul anului și trebuie să ne încadrăm în ținta asumată de 6 - 6,2%, a afirmat, joi, economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, în marja unui eveniment de specialitate.
În discuțiile legate de formarea guvernului vedem propuneri de reduceri de taxe și de creșteri de cheltuieli; semnalul este extrem de negativ (economist)
Propunerile legate de reduceri de taxe sau de creșteri de cheltuieli pe care le vedem zilele acestea în discuțiile legate de formarea Guvernului sunt un semnal extrem de negativ, iar cea mai mare greșeală în momentul de față ar fi să facem pași înapoi în materie de consolidare fiscală, adică să ne gândim la relaxări fiscale, a transmis,
Depozitele clienților neguvernamentali au crescut cu 1,6% în mai 2026
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față de luna anterioară, până la aproape 683,366 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,7% (-2,8% în termeni reali). Conform unui comunicat al Băncii Naționale a României, depozitele în
CCIB deschide un birou de reprezentare la Tokyo
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) deschide un birou de reprezentare la Tokyo, care va fi condus de Bogdan Ioan Hossu, a anunțat joi organizația printr-un comunicat. Biroul va asigura reprezentarea instituțională a CCIB în relația cu autoritățile centrale și locale din Japonia, organizații guvernamentale și int
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 1,6%, în mai 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față luna anterioară (1% în termeni reali), până la nivelul de 465,042 miliarde lei, informează Banca Națională a României printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,9% în volumul total al cre







