România s-ar putea confrunta cu o criză alimentară în condiţiile în care creşterea preţurilor la inputurile folosite în agricultură, de la simplu la cvadruplu şi mai mult, pune piedici serioase agricultorilor şi lucrătorilor din industria alimentară, consideră fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea.

"Criza alimentară bate la uşă! Nu-mi plac abordările nihiliste şi nici afirmaţiile apocaliptice! Dar, din nefericire, se întrezăreşte germenul crizei alimentare. Să mă explic: creşterea preţurilor la inputurile folosite în agricultura, de la simplu la cvadruplu şi, mai mult, pune piedici serioase agricultorilor şi lucrătorilor din industria alimentară", a scris joi pe Facebook Petre Daea.

Potrivit acestuia, la îngrăşăminte, preţul azotatului de amoniu a crescut de la 900 lei la 3.920 lei /ton. Tot în creştere sunt şi preţurile la insectofungicide, motorină, utilajele agricole, piese de schimb şi serviciile pentru toate acestea. Pe de altă parte, brutăriile care folosesc gaze, de la contracte de 6.000 lei/lună pentru gaze, au trecut la "contracte fericite astăzi" cu 30.000 lei/lună.

În aceste condiţii, fostul şef de la Agricultură crede că micii agricultori, care deţin suprafeţe sub un hectar, şi care sunt în număr de circa 1,8 milioane, reprezentând în jur de 640.000 hectare, nu vor avea posibilitatea să-şi cumpere îngrăşăminte, deoarece vor fi nevoiţi să-şi plătească întreţinerea, curentul electric, gazele şi serviciile legate de existenţa zilnică din această iarnă. În aceeaşi situaţie sunt şi micile gospodării care au grădini pe lângă casă şi vin să vândă la piaţă şi care vor însămânţa aceste suprafeţe, având la îndemână sămânţa din producţia obţinută în anul 2021.

Totodată, aproximativ 1,5 milioane agricultori, a căror suprafaţă e între 1 ha şi 10 ha, reprezentând circa 4,3 milioane ha, vor avea un comportament diferit în funcţie de resursele proprii şi fondurile atrase din diverse surse (ajutor din cadrul familiei sau din afara ei), vor lucra terenul aplicând lucrările tehnologice la nivelul minim posibil, pentru a-şi putea recupera cheltuielile prin producţia obţinută ce va fi destinată autoconsumului, direct sau pentru furajarea animalelor, arată sursa citată.

La rândul lor, fermierii în număr de aproape 90.000 cu o suprafaţă de circa 7,6 milioane ha, organizaţi în exploataţii agricole de diverse tipuri, vor aplica tehnologiile specifice fiecărei culturi, asigurând toate inputurile necesare obţinerii de produse comerciale, care să atingă potenţialul biologic al soiurilor şi hibrizilor folosiţi.

"Comportamentele previzibile pentru cele 3 categorii de lucrători ai ogoarelor se vor materializa în: renunţarea parţială sau totală la cultivarea terenurilor cu speciile consacrate, apelându-se la alte soluţii mai puţin costisitoare, spre exemplu înlocuirea plantelor anuale cu cele perene; scăderea randamentelor pe unitatea de suprafaţă, producţii mai mici şi de slabă calitate; obţinerea de producţii cu randamente ridicate ce vor putea atinge potenţialul biologic al soiurilor şi hibrizilor folosiţi. Însumând aceste posibile scenarii, rezultă că vom avea pe piaţă o producţie mai mică, la costuri mari, ce se va constitui într-o ofertă scăzută şi scumpă, care nu va putea fi asimilată de consumatorul român, din cauza puterii reduse de cumpărare. În condiţiile acestea, ţinând cont şi de schimbările climatice, potrivnice realizării unor randamente ridicate, producţiile obţinute îşi vor găsi cumpărători în ţările cu potenţă financiară, stimulându-se astfel exportul acestora de către producătorii români. La acestea se adaugă lipsa unei reţele proprii pentru comercializarea produselor româneşti. Toate acestea la un loc vor crea dificultăţi în aprovizionarea populaţiei cu hrană", a explicat Daea.

Acesta propune şi câteva soluţii pentru a preveni sau atenua efectele unei asemenea situaţii. Este vorba, în primul rând, despre alocarea de sume în bugetul de stat pentru agricultură şi în acţiuni concrete pentru realizarea principalelor obiective: continuarea şi extinderea sistemului de irigaţii pentru folosirea resurselor de apă pe care le avem; dezvoltarea accelerată a sistemului de combatere a grindinei şi stimularea precipitaţiilor; susţinerea cercetării agricole româneşti pentru crearea de soiuri şi hibrizi cu adaptabilitate la condiţiile de mediu nou create; stimularea realizării şi dezvoltării reţelei comerciale româneşti pentru produsele autohtone la care statul trebuie să fie parte - există Casa de Comerţ Agroalimentară Unirea; punerea în aplicare a legilor muntelui; absorbţia în întregime a fondurilor europene destinate agriculturii; echilibrarea balanţei comerciale cu produse agroalimentare prin susţinerea produselor deficitare; continuarea susţinerii programelor specifice din agricultură.

"Am socotit necesar să fac aceste precizări din dorinţa de a se înţelege de către guvernanţi că, dacă astăzi se vorbeşte despre sănătate şi pandemie, bătându-se politic pe morţii zilei, în anii care urmează, cu siguranţă, dacă nu acordăm atenţie agriculturii, acum şi tot timpul, ne vom bate toţi pe o bucată de pâine, dacă vom avea de unde să o procurăm, sau cu ce să o cumpărăm. Acum trebuie construit bugetul de stat pentru anul viitor! Din nefericire, clasa politică are altă agendă! Greşit şi păgubos, inadmisibil şi alarmant! Guvernanţi, nu lasati asigurarea hranei la voia întâmplării!", a subliniat fostul ministru. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)