Mare parte dintre cei 1,43 milioane de români care au credite la bancă sunt printre cei mai afectaţi de efectele inflaţiei pentru că, în cazul lor, urmează o curbă de sacrificiu fiind nevoiţi să decidă ce achită mai întâi, creditele sau facturile, se arată într-o analiză realizată de compania de consultanţă Frames şi Casa de Avocatură Cuculis & Asociaţii.

"Creşterea semnificativă a preţurilor pune presiune tot mai mare pe banii românilor. Printre cei mai afectaţi de efectele inflaţiei se află mare parte din cei 1,43 milioane de români care au credite la bancă. Pentru ei urmează o adevărată curbă de sacrificiu. Vor trebui să aleagă ce plătesc mai întâi - creditele sau facturile tot mai mari pentru o viaţă decentă. Potrivit unei analize realizată de compania de consultanţă Frames şi Casa de Avocatură Cuculis & Asociaţii, nu este exclus ca, în condiţiile adevăratului tsunami financiar care urmează, rata creditelor neperformante să treacă de 10%", arată sursa citată.

Testele de stres realizate de Banca Naţională la sfârşitul anului 2020, indicau, într-un scenariu de risc, că rata creditelor neperformante ar putea atinge 9,2% în decembrie 2021 şi 9,9% în 2022. În aprilie, rata NPL era de 3,94%, peste nivelul de la final de 2020, de 3,83%.

De atunci, situaţia economică s-a schimbat fundamental. Scumpirile în lanţ au făcut ca presiunea financiară pe cei 1,43 de milioane de români care au credite să crească semnificativ, astfel că scenariul BNR pare depăşit de situaţie.

"Scumpirile majore la utilităţi - gaze, energie, carburanţi - reprezintă, din păcate, doar vârful unui adevărat iceberg de scumpiri pe care le vom simţi, cel mai puternic, începând din noiembrie. Cum salariile românilor nu au crescut, în această perioadă, presiunea financiară s-a acutizat'', arată analiza Frames.

În condiţiile în care puterea financiară a românilor s-a erodat puternic, mulţi dintre cei care au credite pentru casă, pentru maşină, credite de consum, se vor afla într-o zonă de risc, astfel încât reeşalonarea împrumuturilor, rescadenţarea sau refinanţarea acestora devin absolut necesare, explică documentul.

În prezent, potrivit datelor BNR, sunt 158.901 persoane fizice cu restanţe la credite iar ponderea lor este una redusă, de numai 2,55%. Valoarea creditelor restante este de 3,9 miliarde de lei.

"Românii trebuie să ştie că îşi pot renegocia creditele, că au drepturi prevăzute de lege care le permit să îşi salveze casele, bunurile de la executarea silită. Să apeleze la specialişti, să solicite asistenţă juridică pentru că, pentru mulţi dintre cei aflaţi în dificultate, fiecare zi de întârziere se va contabiliza la gradul de risc'', a afirmat avocatul Adrian Cuculis.

Potrivit datelor Băncii Naţionale - Centrala Riscurilor Bancare, citate în analiză, în prim-plan se află creditele ipotecare a căror valoare, la nivelul lunii august, depăşea 70,9 miliarde de lei şi care, împreună cu segmentul alte credite pentru investiţii imobiliare (46,1 miliarde lei), reprezentau cea mai mare pondere în împrumuturile populaţiei. Creditele de consum se situau la 64,8 miliarde lei.

"Valoarea creditelor ipotecare a crescut, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 8,7 miliarde de lei. Pentru români, a deţine o casă, fie ea şi pe credit, ţine de siguranţă, de perspective. Estimările noastre arată că, şi în cel mai negru scenariu - cu falimente, disponibilizări de personal etc., plata ratei la credit va fi în focusul acestora, dincolo de celelalte costuri legate de viaţa de zi cu zi'', a apreciat Adrian Negrescu, managerul Frames.

În scenariul în care multor români nu le vor rămâne destui bani pentru un trai decent, renegocierea contractelor bancare, a leasing-urilor şi a celorlalte categorii de împrumut devine o soluţie optimă în actualul context economic.

"După valul de amânări de plată din 2020, urmare a pandemiei de COVID, băncile, chiar dacă stau destul de bine din punct de vedere financiar, având rezerve suficiente pentru a faţă faţă crizei, au devenit mai reticente în a oferi clienţilor condiţii mai bune, însă depinde de fiecare cum îşi susţine dosarul, cum reuşeşte să convingă banca de faptul că trebuie să îi reducă rata, măcar şi temporar. Cu un dosar bine închegat, cu argumente şi asistenţa necesară, se poate ajunge la un final favorabil'', a mai arătat reprezentantul Societăţii Civile de Avocaţi Cuculis & Asociaţii.

Dincolo de cei care vor dori să îşi renegocieze creditele, vor fi mulţi clienţi care vor intra în incapacitate de plată iar în aceste cazuri asistenţa juridică este esenţială, consideră avocatul.

Potrivit datelor BNR, consultate de Frames, cele mai mari întârzieri, din prisma valorii restanţelor, sunt de peste 5 ani (1,9 miliarde lei), urmate de cele între 1 şi 5 ani (1,3 miliarde lei), 181 zile - 1 an (295 milioane lei). Creditele restante cu întârzieri de maxim 15 zile reprezintă 113 milioane de lei, în creştere cu 10 milioane de lei faţă de anul trecut.

"Cele mai mari probleme cu creditele restante sunt în Bucureşti-Ilfov, unde reprezintă 1,8 miliarde lei, din totalul de 78,7 miliarde lei. Urmează judeţele Cluj - cu 199,2 milioane lei, Braşov - 195 milioane lei, Prahova - 189,2 milioane lei, Timiş - 180,2 milioane lei, Constanţa - 150,4 milioane lei, Iaşi - 138,4 milioane lei, Argeş - 136,3 milioane lei. În aceste zone sunt aşteptate să apară, de altfel, şi cele mai multe credite neperformante'', arată analiza.

Potrivit estimărilor Frames, cele mai vulnerabile din prisma riscului de neplată sunt, în prezent, familiile cu copii, pensionarii şi persoanele singure plătite cu salariul minim.

"Familiile care au cel puţin 2 copii sunt cele mai vulnerabile la situaţie economică cu care ne confruntăm. Creşterea spectaculoasă a preţurilor la alimente, servicii, utilităţi le afectează cel mai mult, având în vedere că îngrijirea copiilor este din ce în mai scumpă, iar majoritatea acestora sunt angrenate în împrumuturi pentru casă, maşină sau în credite de consum'', estimează analiştii.

Potrivit analizei Frames, cea mai mare expunere a băncilor este pe creditele pe termen lung, de peste 5 ani (117,9 miliarde lei), urmate de creditele pe termen mediu (1-5 ani) - 34,4 miliarde lei şi împrumuturile pe termen scurt (până la 12 luni) - 1,4 miliarde lei.

Din punct de vedere al tipului de credite în lei, la nivelul lunii august, creditele de consum reprezentau 52,9 miliarde de lei, cele pentru locuinţe 76,8 miliarde lei, iar cele acordate în alte scopuri - 245 milioane lei. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)