Economia României ar putea reveni la nivelul de dinaintea pandemiei până la jumătatea anului 2022, în urma unei creşteri a produsului intern brut (PIB) cu aproximativ 3,7% în 2021 şi cu 5% în 2022, după o contracţie de circa 5,5% în 2020, potrivit unui raport trimestrial de analiză macroeconomică şi strategie al UniCredit Bank.

Potrivit sursei citate, consumul privat îşi va reveni începând din T2 2021, după ce rata şomajului va atinge nivelul maxim în T1 2021. Investiţiile vor fi dominate de cheltuielile cu infrastructura, susţinute de intrări mai mari de fonduri europene, care ar putea acoperi deficitul de cont curent.

În raport se anticipează o scădere a deficitului bugetar până la 7% din PIB în 2021, respectiv 4% din PIB în 2022, menţinând datoria publică sub nivelul de 50% din PIB până în 2022 şi ratingul ţării în categoria recomandată investiţiilor. Anul acesta, cursul de schimb euro-leu s-ar putea muta în intervalul de tranzacţionare 4,90-5,00.

"Coaliţia de guvernare formată în urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020 include trei partide. Partidul Naţional Liberal (PNL) este cel mai mare partid din coaliţie, deşi a pierdut alegerile în faţa Partidului Social Democrat (PSD). Noul prim-ministru, Florin Cîţu, fost ministru de finanţe, este membru al PNL, iar USR-PLUS şi Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), parteneri în coaliţie, au primit mandate de vice prim-miniştri; preşedinţia Senatului a revenit, de asemenea, USR-PLUS. Este probabil ca această coaliţie să se menţină cel puţin până în 2022. PNL şi USR-PLUS nu îşi pot asuma riscul unor alegeri anticipate. Pe fondul gestionării deficitare a crizei medicale din 2020, popularitatea PNL ar putea scădea în continuare. În cazul în care ar fi organizate alegeri anticipate, ambele partide ar pierde teren în faţa Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), un partid de extremă dreapta care, în mod surprinzător, a devenit al patrulea partid ca mărime din Parliament. Priorităţile noului guvern sunt limitarea efectelor pandemiei şi relansarea economică", se spune în document.

Economiştii susţin că pentru a diminua presiunea resimţită de secţiile de anestezie şi terapie intensivă (ATI) şi pentru a fi posibilă o relaxare a restricţiilor, sunt necesare intensificarea testării şi anchete epidemiologice mai eficiente. Ei menţionează că este puţin probabil ca vaccinurile să ofere o rezolvare rapidă a crizei sanitare, în condiţiile în care capacităţile şi personalul disponibile pentru activitatea de vaccinare sunt insuficiente, iar populaţia este încă destul de reticentă. Pentru a încuraja imunizarea, comunicarea oficială trebuie să se îmbunătăţească.

"Principalul risc este ca relansarea economică să fie mai lentă decât anticipează autorităţile. În 2020, guvernul minoritar al PNL a implementat un pachet de sprijin financiar diversificat, de dimensiune medie în comparaţie cu ţările vecine, însă multe măsuri au fost implementate cu întârziere din cauza ineficienţelor birocratice. Acest lucru s-a reflectat în faptul că România a avut în T3 2020 cea mai mică revenire dintre ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE) care sunt membre ale Uniunii Europene (UE). Chiar dacă economia a evitat la limită o contracţie în T4 2020, cu restricţii limitate în pofida creşterii exponenţiale a numărului de cazuri, lucrurile ar putea fi diferite în T1 2021 dacă rata de încărcare a secţiilor ATI va creşte peste 90%", se spune în raport.

Conform documentului, în 2021, sprijinul anti-criză direct şi indirect ar putea scădea la 3,1% din PIB de la aproximativ 5,7% din PIB în 2020. În pofida menţinerii măsurilor de sprijin pentru şomaj tehnic şi pentru munca part-time, economiştii anticipează o majorare a ratei şomajului la peste 6% în 2021, cu un al doilea val de concedieri probabil în T1 2021. Acest lucru ar putea amâna revenirea consumului până în T2 2021. Cu toate acestea, intenţiile de consum rămân la un nivel ridicat, iar acest lucru se vede inclusiv în intenţia consumatorilor de a accesa credite, aşa cum este aceasta măsurată de bănci. Astfel, consumul privat ar putea reveni la nivelul la care se situa înaintea crizei până în T4 2021. Gradul ridicat de îndatorare ar putea limita spaţiul rămas pentru acordarea de credite garantate către întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), care au atins un nivel de 1,7% din PIB. Este probabil ca granturile acordate cu întârziere să aibă un impact mai mare. Pe de altă parte, companiile cu cifră de afaceri de peste 20 de milioane de lei ar putea beneficia de o schemă de garantare de aproape 0,4% din PIB din partea statului.

"Cea mai mare problemă a companiilor româneşti este competitivitatea redusă, atât pe plan extern, cât şi intern, în comparaţie cu companiile importatoare. Leul supraevaluat este doar parţial responsabil pentru acest lucru. Lipsa investiţiilor din ultimii patru ani, determinată de modificările fiscale (în special pentru investitorii străini), a condus la scăderea productivităţii, a marjelor şi a numărului angajaţilor din industrie, chiar şi înainte de criza cauzată de COVID-19. Competitivitatea redusă a determinat o creştere a deficitului comercial în 2020. Acest lucru diferenţiază România de celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est care sunt membre ale Uniunii Europene, unde exporturile au scăzut mai puţin decât importurile. Anticipăm un reviriment limitat al producţiei industriale în 2021-2022 şi acest lucru doar în cazul în care cererea pentru maşini şi nave îşi va reveni. Reducerea graduală a numărului de angajaţi din industriile manufacturiere cu valoare adăugată mică şi restricţiile care afectează sectorul HORECA ar putea amâna întoarcerea la nivelul de angajaţi de dinaintea crizei până în anul 2023 sau chiar mai târziu", se arată în raport.

Economiştii susţin că o altă prioritate a guvernului sunt investiţiile şi că este foarte probabilă o majorare a cheltuielilor pentru infrastructură co-finanţate din fonduri europene. Transferuri întârziate din bugetul UE aferent perioadei de programare 2014- 2020 şi granturi aferente Planului european de redresare Next Generation EU (NGEU) aşteptate începând din a doua jumătate a anului 2021 vor contribui la creşterea economică, fără a influenţa însă deficitul bugetar. Este probabil ca deficitul bugetar să se reducă de la aproximativ 9,8% din PIB în 2020 până la aproximativ 7% din PIB în 2021, diminuarea urmând să continue spre 4% din PIB în 2022.

De asemenea, aceştia susţin că există posibilitatea ca deficitele să fie mai mici în 2021-2022 dacă economia îşi revine mai repede. Drept urmare, datoria publică ar putea rămâne puţin sub 50% din PIB în 2022, pentru ca ulterior să scadă şi, astfel, să se menţină sub mediana datoriei publice a ţărilor cu rating BBB. Ca atare, economiştii anticipează că agenţiile de rating vor păstra ratingul suveran al României în categoria recomandată investiţiilor.

"Estimăm o creştere economică de 3,7% în 2021 şi 5% în 2022, după o contracţie de 5,5% în 2020. O revenire la nivelul dinaintea pandemiei este aşteptată în prima jumătate a anului 2022. Evoluţia slabă a exporturilor şi a industriei manufacturiere, impulsul fiscal negativ din 2021 şi contribuţia limitată din partea creşterii creditării, în pofida condiţiilor financiare mai laxe, vor împiedica un reviriment mai rapid. Evoluţia modestă este probabilă în special în cazul creditelor de investiţii acordate companiilor, deoarece reluarea cheltuielilor de capital este de aşteptat să aibă loc doar după ce activitatea economică reîncepe să crească. În schimb, creditele acordate pentru cumpărarea de locuinţe ar putea avea o evoluţie mai bună, deoarece preţurile locuinţelor s-au ajustat foarte puţin pe parcursul crizei sanitare. Locuinţele rămân accesibile, iar programul de garantare Noua Casă va susţine categorii diverse de clienţi, prin stabilirea limitei maxime de preţ la 140.000 de euro", se menţionează în raport.

Dobânzile pe termen scurt ar putea scădea sub 1,50% dacă Banca Naţională a României (BNR) va reduce dobânda de politică monetară la 1% şi diferenţa dintre dobânzile ROBOR şi dobânda de politică monetară va scădea sub nivelul de aproximativ 0,35 puncte procentuale din prezent. O politică fiscală mai restrictivă şi încadrarea inflaţiei în intervalul de variaţie ţintit ar putea susţine condiţiile monetare laxe în 2021-2022. La fel ca în fiecare an, BNR ar putea permite pieţei să majoreze intervalul de variaţie pentru cursul de schimb euro-leu în preajma şedinţei de politică monetară din luna februarie pentru a reduce parţial supraaprecierea monedei naţionale.

Potrivit documentului, un nou interval de variaţie de 4,90-5,00 pentru cursul de schimb euro-leu ar putea fi apărat de banca centrală la ambele limite ale intervalului pentru a asigura stabilitatea cursului de schimb.

"Nu vedem riscuri pentru rezervele valutare, deoarece transferurile şi creditele UE, alături de investiţiile străine directe (ISD) pot acoperi deficitul contului curent, în timp ce valoarea emisiunilor de titluri de stat româneşti pe pieţele internaţionale va depăşi valoarea titlurilor ajunse la maturitate. În 2021, cel mai mare risc inflaţionist provine din liberalizarea pieţei energiei electrice. În
luna martie, preţurile pentru consumatorii casnici ar putea creşte cu aproximativ 15% pentru contractele care nu au fost înnoite, respectiv în cazul consumatorilor care nu îşi exprimă opţiunea de a modifica distribuitorul şi contractul. O creştere de cel puţin 10% ar putea cauza ieşirea temporară a inflaţiei din intervalul ţintit", se mai spune în raport. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)