177 de ani de la semnarea 'Pactului de pacificare româno-maghiar' la Seghedin (Szeged).

Pentru a marca împlinirea a 177 de ani de la semnarea 'Pactului de împăciuire româno-maghiar' la Seghedin, între revoluționarul român pașoptist Nicolae Bălcescu și guvernatorul Ungariei, Lajos Kosuth, Consulatul General al României la Seghedin (Szeged), a organizat, în parteneriat cu Autoguvernarea Românească din Seghedin, cu sprijinul Primăriei Seghedin, o amplă manifestare, joi, 17 septembrie 2026, care a cuprins o depunere de coroane de flori, o conferință cu dezbateri și o recepție, la sediul misiunii.

La placa comemorativă situată în Piața Klauzal din centrul municipiului Seghedin, al treilea oraș ca mărime a Ungariei, placă amplasată pe zidul clădirii, în care s-au întălnit Bălcescu și Kosuth, a avut loc o ceremonie urmată de depunere de coroane de flori.

În cadrul ceremoniei, a adresat un cuvint de salut Florin-Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Seghedin, care a vorbit despre importanța marcării unui moment important din istoria relației bilaterale dintre români și maghiari, subliniind faptul că în data de 16 septembrie 2026 se împlinesc 30 de ani de la semnarea la Timișoara a Tratatului de de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Republica Ungară.* Despre contextul mai larg al revoluției pașoptiste și al semnării proiectului de împăciuire, a vorbit Prof. Univ. Dr. Laszlo Marjanucz de la Universitatea din Seghedin.

S-au depus coroane de flori din partea unei delegații parlamentare ungare, Primăriei Seghedin, Consulatelor Generale ale României la Seghedin și Jula (Gyula); Purtătorului de Cuvânt al românilor în Parlamentul Ungariei; Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU); Autoguvernării Românești din Seghedin; Asociației Culturale a Românilor din Seghedin; ș.a.

Placa comemorativă situată în Piața Klauzal din centrul Municipiului Seghedin, a fost amplasată de către Primăria Seghedin, în anul 1998, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la semnarea 'Pactului de împăciuire româno-maghiar' la Seghedin, în data de 14 iulie 1849, între revoluționarul român pașoptist Nicolae Bălcescu și guvernatorul Ungariei, Lajos Kosuth.

În continuarea programului manifestării, la sediul Consulatului General al României la Seghedin a avut loc o sesiune de expuneri. Prof. Univ. Dr. Gheorghe Petrușan, președintele Autoguvernării Românești din Seghedin, fost coordonator al Catedrei de lb. și literatura română de la Universitatea din Seghedin a vorbit despre politica națională a Ungariei, iar prof. Univ. Dr Ioan Horga de la Universitatea din Oradea a susținut o conferință, 'Bălcescu, Avram Iancu, Kosuth și pacificarea de la Seghedin din 1848'.

Cei doi universitari au vorbit despre situația din timpul Revoluției de la 1848, despre conceptul de națiune cetățenească, susținut de către francezi și conceptul de națiune culturală, bazată pe identitatea lingvistică, prezentat de către germani, despre statutul Ungariei și al Transilvaniei în cadrul Imperiului Austro-Ungar, dar și despre relațiile între cele două națiuni, română și maghiară, precum și despre faptul că între ele problemele și divergențele nu se pot rezolva pe calea armelor ci pe calea dialogului. S-au amintit cele transmise la data de 27 iunie 1849 de către Avram Iancu lui Kosuth, prin intermediul lui Simonffy, 'Între români și maghiari, niciodată armele nu vor decide'.

Preasfințitul Părinte Siluan, episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, a susținut un referat despre Sfânta Anastasia Șaguna, despre demersurile efectuate pentru exhumarea și aducerea moaștelor sale la Sibiu, alături de cele ale fiului ei, Sfântul Mitropolit Andrei Șaguna.

Au transmis cuvinte de salut Jeremy Floutier, consul onorific al Franței la Seghedin; Vasile Sucigan, noul Purtător de Cuvânt al românilor în Parlamentul Ungariei; pr. Marius Maghiaru, președintele Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria și vicepreședinte al Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU). Pe lângă cei amintiți, la manifestări au participat oficialități din România și Ungaria, dar și diplomați străini: Daniel Banu, consulul general al României la Jula; Gajda Attila, deputat în Parlamentul Ungariei, însoțit de o delegație de consilieri; Agota Szentannai, responsabilul Filialei Seghedin a Institutului Cultural Român din Budapesta; Papp Tibor, consilier pentru Relații Internaționale al Primăriei din Seghedin; Kardos Janos, consilier pentru Cultură al Primăriei Seghedin. Au participat de asemenea și membri ai comunității românești din Seghedin, pr. Aurel Becan, protopop ortodox de Seghedin; Tiberiu Boca, coordonatorul Studioului Radio-TV în lb. Română de la Seghedin; Ștefan Crâsta, președintele Asociației Culturale a Românilor din Seghedin; reprezentanți ai mediului academic, ai mediului economic, alți invitați din România și Ungaria.

În încheierea programului, invitații au participat la o recepție, în cadrul căreia s-au degustat mâncăruri și vinuri românești. În cadrul recepției, a fost omagiat Preasfințitul Părinte Siluan, episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, cu ocazia zilei sale de naștere.

*'Proiect de împăciuire româno-ungar', 177 de ani. Seghedin; 17 septembrie 2026,

Florin Vasiloni, consul general al României la Seghedin.

Stimate oficialități, stimați invitați,

Pentru mine este o mare onoare să mă adresez dumneavoastră în acest moment solemn, care marchează un moment important din istoria celor două popoare, roman și maghiar. În urmă cu 177 de ani, în data de 14 iulie 1849, revoluționarul român Nicolae Bălcescu și guvernatorul Ungariei, Lajos Kosuth, semnau aici, la Seghedin, în clădirea de lângă noi, în ultima etapă a Revoluției de la 1848, așa numitul 'Proiect de pacificare româno-ungar'. Subliniez faptul că relația reprezentanței diplomatice românești de la Seghedin, dar și a comunității istorice românești de aici cu Primăria Szeged este una foarte bună. Mulțumim autorităților de la Szeged pentru felul în care poartă de grijă acestei plăci comemorative, precum și monumentului eroilor români din Cimitirul Central din oraș. Este important să amintim în acest cadru despre această inițiativă de pace, veche de aproape două secole, în special în prezentul dominat de conflicte și amenințări.

În aceste momente, se cuvine să amintim că ieri, 16 septembrie 2026, se împlinesc 30 de ani de la semnarea la Timișoara a Tratatului de de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Republica Ungară. Tratatul semnat la 16 septembrie 1996 între România și Ungaria stabilește principiile bunei vecinătăți, respectului reciproc și protecției minorităților, servind drept fundament politic și juridic al cooperării bilaterale pe multiple domenii. Scopul principal a fost consolidarea relațiilor de bună vecinătate între cele două state, pe fundamente de încredere, respect reciproc și cooperare, reafirmând angajamentul față de drepturile omului, democrație și statul de drept

O să amintesc cele mai importante principii și obiectivele fundamentale ale tratatului:
- Respectarea principiilor internaționale: Tratatul se bazează pe Carta ONU, Actul final de la Helsinki, Carta de la Paris și alte standarde OSCE
- Pacea și securitatea regională: Părțile se angajează să se abțină de la amenințarea sau folosirea forței și să soluționeze orice diferenduri pe cale pașnică
- Protecția integrității teritoriale: tratatul reafirmă inviolabilitatea frontierelor și inexistența pretențiilor teritoriale reciproce
- Încurajarea colaborării între organele legislative și executive ale celor două state, cu întâlniri regulate la nivel de prim-miniștri și miniștri de externe
- Dezvoltarea parteneriatelor și proiectelor comune în eforturi economice, industriale, agricole, ecologice, tehnologice, de infrastructură și transport
- Sprijinirea schimburilor culturale, educaționale și științifice, inclusiv prin universități, institute de cercetare, biblioteci și ONG-uri
- Cooperarea pe apele transfrontaliere și protecția mediului, inclusiv navigația pe Dunăre și gestionarea situațiilor de dezastru ecologic

În ceea ce privește protecția minorităților,Tratatul prevede explicit dreptul persoanelor aparținând minorităților române din Ungaria și minorităților maghiare din România de a-și folosi liber limba maternă, atât oral, cât și în scris, inclusiv în public. Tratatul continuă să fie pilonul politico-juridic al cooperării româno-ungare, iar aniversarea sa (30 de ani în 2026) subliniază importanța dialogului bilateral și a proiectelor comune care apropie cetățenii celor două state. Este, de asemenea, baza pentru Parteneriatul Strategic bilateral semnat în 2002, care a extins dezvoltarea colaborării în spiritul valorilor europene și euroatlantice. În concluzie,Tratatul de Înțelegere, Cooperare și Bună Vecinătate din 1996 reprezintă un document central pentru relațiile bilaterale între Rmânia și Ungaria, combinând cooperarea politică, economică, culturală și protecția minorităților, consolidând pacea și stabilitatea în regiune.

România speră la o viziune comună, bazată pe principii împărtășite de ambele părți, în baza statutului României și Ungariei de state vecine, parteneri strategici, membre ale comunității europene și euroatlantice și ale aceluiași sistem de valori. Ne dorim ca momentul aniversar de astăzi să fie asimilat ca o nouă bornă în apropierea relațiilor dintre statele noastre.
Vă mulțumesc!