Regulamentul european privind ambalajele se aplică.

România nu a publicat câte firme intră sub noile obligații

CONAF avertizează că obligațiile administrative de conformare pot costa proporțional mai mult o firmă mică decât o companie mare și cere autorităților să publice câți operatori sunt vizați.

Din 12 august 2026 se aplică Regulamentul (UE) 2025/40 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. România a intrat însă în noul regim fără ca autoritățile să fi publicat o estimare a numărului operatorilor economici vizați de noile obligații și, dintre aceștia,câți sunt microîntreprinderi și întreprinderi mici.

Nu este un detaliu statistic. Fără o imagine publică asupra populației economice vizate este dificil de estimat riguros costul agregat al conformării, de dimensionat efortul de informare și de conceput un mecanism de implementare adaptat dimensiunii operatorilor.

La 31 iulie 2026, România avea aproape 1,8 milioane de entități economice active: 1.305.605 persoane juridice și alte 471.565 de PFA, întreprinderi individuale și familiale.

CONAF nu susține că toate aceste entități intră sub incidența Regulamentului. Problema este tocmai că, până la data acestei analize, nu a identificat în sursele publice ale autorităților o estimare care să arate câți operatori sunt efectiv vizați și cum se distribuie aceștia în funcție de dimensiune.

Iar dimensiunea companiei contează.

Un producător local care își ambalează produsele, un comerciant care vinde produse sub marcă proprie și o companie care pune pe piață volume mari de produse ambalate se pot afla în situații juridice diferite. Pentru fiecare trebuie stabilit rolul pe care îl are în lanțul economic și, în funcție de acesta, obligațiile care îi revin.
Pentru compania mare există, de regulă, departamente juridice, consultanți, specialiști în sustenabilitate și oameni dedicați raportărilor. Într-o firmă mică, toate acestea ajung deseori pe masa antreprenorului.

Aceeași regulă. Resurse diferite. Costuri foarte diferite.

Obiectivul este de mediu. Costul conformării este economic.

Comisia Europeană estimează că, în lipsa unor măsuri, deșeurile de ambalaje din Uniunea Europeană ar fi crescut cu 19% până în 2030, iar cele din plastic cu până la 46%. Obiectivul Regulamentului - reducerea deșeurilor și trecerea către ambalaje mai sustenabile - este necesar.

Problema ridicată de CONAF nu privește obiectivul european, ci modul în care costul conformării se distribuie între companii foarte diferite ca dimensiune.
Noul cadru introduce etapizat cerințe privind ambalajele, sustenabilitatea și conformitatea acestora, precum și obligații diferite în funcție de rolul operatorului economic. Aplicarea nu înseamnă că toate cerințele Regulamentului devin simultan obligatorii pentru toți operatorii, termenele fiind diferite în funcție de obligația prevăzută.

Pentru companii, aceasta înseamnă identificarea corectă a rolului pe care îl au, a ambalajelor și materialelor utilizate și, după caz, pregătirea documentației și informațiilor necesare pentru demonstrarea conformității.

O parte a costurilor administrative asociate acestui proces are caracter fix sau cvasi-fix: există indiferent dacă operatorul pune pe piață milioane de produse sau volume mult mai reduse.

Pentru o companie mare, costul poate fi distribuit peste milioane de unități. Pentru o întreprindere mică, aceeași categorie de cheltuială poate cântări mult mai mult în costul unui produs și poate influența inclusiv decizia de a continua comercializarea acestuia.

O obligație identică în text nu produce, așadar, în mod necesar aceeași povară economică.

Pentru compania mare, conformarea este o funcție a organizației. Pentru firma mică, ea poate deveni încă o meserie a antreprenorului.

Paradoxul mărcii românești

Există însă un efect mai puțin vizibil, care privește una dintre vulnerabilitățile structurale ale economiei românești: capacitatea de a transforma producția în marcă și marca în valoare păstrată în economie.

România vorbește de ani de zile despre nevoia de a urca în lanțurile valorice, de a nu mai produce predominant pentru brandurile altora și de a construi mărci românești capabile să concureze pe piața europeană.

Regulamentul stabilește că, în anumite situații, operatorul care dispune proiectarea sau fabricarea unui ambalaj ori a unui produs ambalat sub propriul nume sau propria marcă este considerat fabricant, chiar dacă producția fizică este realizată de altcineva.

Pentru microîntreprinderi, Regulamentul prevede însă reguli speciale privind stabilirea persoanei considerate fabricant, în condițiile expres prevăzute de acesta.
Diferența pare tehnică până când este privită economic.

Marca este capital intangibil. Momentul în care o companie românească încetează să mai producă anonim pentru altcineva și decide să își pună propriul nume pe produs este momentul în care încearcă să păstreze o parte mai mare din valoarea pe care o creează.

Dacă această trecere poate aduce, în funcție de situația concretă și de încadrarea juridică aplicabilă, obligații și costuri administrative suplimentare, efectul asupra firmelor mici care încearcă să își construiască propriile mărci trebuie măsurat, nu presupus.

O economie nu urcă în lanțul valoric doar pentru că își propune acest lucru într-o strategie. Urcă atunci când pentru o companie devine mai profitabil să își construiască propriul nume decât să rămână furnizorul anonim al altuia.

România are deja obligații privind ambalajele

România aplică deja răspunderea extinsă a producătorului prin legislația națională, inclusiv contribuția de 2 lei/kg datorată, în condițiile prevăzute de lege, pentru neîndeplinirea obiectivelor aplicabile privind deșeurile de ambalaje.

Această contribuție nu este introdusă de Regulamentul (UE) 2025/40.

Noul cadru european aduce însă propriile cerințe privind ambalajele și conformitatea acestora. Pentru ca sistemul să funcționeze, operatorul trebuie mai întâi să poată identifica obligațiile care îi revin și informațiile pe care trebuie să le dețină.

Altfel, problema apare înainte de cost sau sancțiune: apare în momentul în care firma încearcă să înțeleagă ce trebuie să facă.

România aplică înainte să măsoare

Până la data publicării acestei analize, CONAF nu a identificat în sursele publice ale autorităților române o estimare a numărului operatorilor economici care intră sub incidența noilor obligații, defalcată pe clase de mărime.

Aceasta este una dintre cele mai importante necunoscute ale implementării.

Fără această informație este dificil de estimat costul agregat al conformării pentru economie, de dimensionat efortul de informare și de evaluat câte firme mici ar putea întâmpina dificultăți în aplicarea noilor cerințe.

România dispune de date despre numărul entităților economice active. Ceea ce lipsește din spațiul public este legătura dintre această statistică generală și populația economică efectiv vizată de noile obligații.

CONAF nu cere amânarea Regulamentului. Cere ca statul să îl facă aplicabil.

CONAF susține obiectivele europene privind reducerea deșeurilor de ambalaje și consideră că succesul noului cadru depinde de capacitatea României de a transforma obligația juridică într-una pe care operatorii economici o pot identifica, înțelege și aplica.

În acest sens, CONAF solicită:

1. Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să publice, în maximum 60 de zile, un ghid național de încadrare, cu exemple concrete pentru comerț, producție alimentară și marcă proprie.

2. Administrației Fondului pentru Mediu și Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate să estimeze și să publice numărul operatorilor economici vizați, defalcat pe clase de mărime.

3. Oficiului Național al Registrului Comerțului să introducă distribuția pe activități CAEN în statisticile lunare relevante, astfel încât impactul noilor obligații să poată fi evaluat pe structura reală a economiei.

4. Pentru microîntreprinderi, în primele douăsprezece luni de aplicare, autoritățile să exercite activ rolul de îndrumare și să acorde, în limitele cadrului legal, posibilitatea remedierii neconformităților administrative înaintea aplicării sancțiunilor.

5. România să susțină la nivel european soluții proporționale pentru obligațiile administrative aplicabile microîntreprinderilor și întreprinderilor mici care comercializează produse în alte state membre.

Cele cinci măsuri au aceeași logică: înainte să controlezi trebuie să știi pe cine controlezi, iar înainte să sancționezi trebuie să te asiguri că obligația poate fi înțeleasă.

'O regulă poate fi egală în text și profund inegală în economie'

'Calendarul european nu așteaptă, iar companiile trebuie să respecte astăzi reguli pentru aplicarea cărora statul ar fi trebuit să le pregătească ieri.

Nu contestăm obiectivul european și nu cerem mai puține reguli de mediu. Cerem să înțelegem economia asupra căreia le aplicăm, pentru că o regulă poate fi egală în text și profund inegală în economie atunci când costul administrativ cântărește diferit pentru o companie cu mii de angajați și pentru o firmă în care același om vinde, administrează și se ocupă de conformare.

Înainte să sancționăm trebuie să explicăm, înainte să controlăm trebuie să măsurăm. Europa vrea mai puține deșeuri de ambalaje. România trebuie să se asigure că firmele înțeleg ce au de făcut pentru ca acest obiectiv să poată fi atins', a declarat Dr. ec. Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF.

Despre CONAF:

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai relevantă confederație din România care militează pentru eficientizarea dialogului cu autoritățile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creștere economică sustenabilă și sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele.

CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care susține și promovează antreprenoriatul românesc, deschizând orizonturi de colaborare atât pe plan intern cât și internațional.

CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business.

CONAF are în componența sa 33 sucursale, 3 federații, 18 patronate, 55 asociații și 15.000 de companii, peste 245.000 de angajați.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educație continuă, conștientizare și identificare de soluții pentru probleme de interes public. Dezvoltă și finalizează proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale.

Printre proiectele CONAF se numără: 'Pactul pentru Tineri', 'Maratonul pentru Educație Antreprenorială', Forumul 'De Vocație Antreprenoare', '24 Trends for 2024', SupraTAX, 'DigitalUP', 'Pactul pentru Muncă', 'Pactul pentru Educație Antreprenorială', 'Romanian Venture Forum', 'Turismul Românesc: Între impas și oportunitate', ce au generat pe lângă ecourile în spațiul public, decizii legislative schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, în scopul găsirii soluțiilor optime și celor mai bune strategii de viitor.

Consiliul Director CONAF: Cristina Chiriac, Dana Nuță, Nicoleta Munteanu, Marius Ghenea, Anca Damour, Tatian Diaconu, Hildegard Brandl, Daniela Marișcu, Gabriel Biriș, Dan Oros, Gorkem Oran, Theodora Popa.