Doar una din cinci locuinţe din România este asigurată împotriva dezastrelor naturale, deci 7,4 milioane de locuinţe sunt vulnerabile în faţa oricărui eveniment major, arată datele prezentate, miercuri, de Nicoleta Radu, CEO al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID România), care a participat la conferinţa "From City to Smart City".

"Legea noastră, din păcate, funcţionează în baza unui parteneriat public - privat şi aici trebuie să vă spun cu oarecare tristeţe că acest parteneriat nu a funcţionat niciodată, de zece ani. În ciuda eforturilor pe care noi le-am făcut de-a lungul acestor zece ani, faptul că celălalt partener, respectiv statul, nu a acordat atenţie acestui aspect, ne-a condus ca, în momentul de faţă să avem asigurate în România doar una din cinci locuinţe împotriva dezastrelor naturale. Din 9,1 milioane de locuinţe câte există în România în momentul de faţă, doar 1,7 milioane sunt asigurate, deci 7,4 milioane de locuinţe sunt vulnerabile în faţa oricărui eveniment major. De aceea, folosesc această oportunitate pentru a ridica problema tuturor autorităţilor centrale şi locale, pentru că dacă acestea nu vor înţelege că în acest parteneriat trebuie să ne asumăm fiecare parte responsabilităţi şi să înţelegem riscul pe care noi îl gestionăm împreună, atunci gradul de cuprindere în asigurare va rămâne tot mic, nu va avea motive să crească, iar în ciuda faptului că noi ne sustenabilizăm permanent, nu vom fi pe deplin eficienţi niciodată", a atenţionat Radu.

Conform şefei PAID România, un cutremur nu se poate gestiona ca pandemia, iar diferenţa dintre cele două este că în pandemie există timp să se ia decizii, dar "într-un cutremur trebuie să fim pregătiţi".

"Domnilor şi doamnelor, trebuie să ştim că un cutremur nu se poate gestiona ca pandemia. Diferenţa dintre pandemie şi cutremur este că în pandemie avem timp să luăm decizii, să găsim soluţii. Într-un cutremur trebuie să fim pregătiţi. Dacă nu suntem pregătiţi situaţia va fi dramatică. Nu pot să nu atrag încă o dată atenţia tuturor autorităţilor centrale şi locale şi să le spun că, în ciuda dificultăţilor pe care le traversează acum, statisticile ne spun că un cutremur de nivelul celui din 1977 se poate întâmpla oricând, iar faptul că noi nu suntem încă pregătiţi este un lucru pe care trebuie să-l avem în vedere, cu atât mai mult cu cât consider că autorităţile centrale şi locale sunt răspunzătoare de modul în acre cetăţenii vor fi pregătiţi pentru şocurile viitorului care sunt din ce în ce mai dese şi pentru care trebuie să găsim resurse să ne pregătim", a afirmat Nicoleta Radu.

Conferinţele Jump to Smart continuă cu evenimentul "From City to Smart City", ajuns la cea de-a 7-a ediţie, şi care aduce, miercuri, în acelaşi loc reprezentanţi ai administraţiei locale şi dezvoltatorii de proiecte inteligente. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

* Nicuşor Dan estimează că un sistem complet de management al traficului poate fi realizat în doi ani

* Ciprian Ciucu: Nu o să ajungem la 'smart city' în Bucureşti, dacă administraţia publică nu va fi reformată

* Primarul municipiului Iaşi: Este necesar un program naţional de soluţii digitale pentru fiecare localitate

* Mihaiu (Sector 2): Avem exemple fericite de digitalizare în oraşe, dar nu sunt promovate de autorităţile centrale

* Korodi Attila: Conceptul de 'smart city' are nevoie de o susţinere mult mai solidă din partea guvernamentală

* Primarul Coliban: Direcţia în care a mers Braşovul pentru a fi smart e corectă; viteza ar trebui să fie alta