Primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, a subliniat, miercuri, în cadrul dezbaterii "From City to Smart City", necesitatea unui program naţional privind soluţii digitale pentru administraţiile locale.

Conferinţa "From City to Smart City" reuneşte, timp de două zile, reprezentanţi ai administraţiilor locale şi judeţene, membri ai guvernului, ai societăţii civile şi mediului de afaceri, precum şi ambasadori sau reprezentanţi ai administraţiilor din alte ţări. În cadrul discursului său, primarul Mihai Chirca a declarat că un rol important în transformarea oraşelor în oraşe smart îl are coerenţa a programelor digitale la nivel naţional.

"Este necesar un program naţional de soluţii digitale, în care fiecare localitate să poată urma o serie de paşi foarte bine structuraţi de transfomare digitală, pentru ca lucrurile să nu se desfăşoare haotic sau după capacitatea tehnică şi intelectuală a fiecărei echipe din fiecare localitate. Cred la nivel guvernamental este nevoie să abordăm o strategie de transformare digitală care să devină obligatorie pentru fiecare localitate, desigur, cu specificul acesteia, plecând de la nişte resurse financiare care să fie foarte bine conturate de la început", a spus primarul municipiului Iaşi.

În ceea ce priveşte oraşul pe care îl conduce, primarul Mihai Chirica a spus că transformarea digitală şi abordarea soluţiilor smart city reprezintă o provocare pe care încearcă să o implementeze încă din timpul primului mandat.

"Suntem provocaţi, ca orice mare oraş, de transformarea digitală şi abordarea soluţiilor smart city. E o provocare la care am răspuns încă din anii din urmă. Lucrurile au mers mână în mână şi cu dezvoltarea sectorului IT în municipiul nostru şi introducerea de noi tehnologii. Provocările sunt cu atât mai importante cu cât cerinţa populaţiei, a cetăţenilor, privind aceste soluţii este din ce în ce mai prezentă. Desigur, există şi o discrepanţă între cei care ştiu să utilizeze soluţiile informatice, digitale, şi cei care au rămas în continuare pe soluţiile clasice", a spus Chirica.

El a amintit despre proiectele care vizează digitalizarea implementate sau aflate în derulare şi în momentul de faţă, apreciind sistemul informatic implementat în Amsterdam.

"Pentru toate instituţiile publice, de la cele de asistenţă medicală de urgenţă şi până la serviciile publice administrative, digitalizarea lor e un exemplu care trebuie urmărit la nivelul întregii lumi, inclusiv în ceea ce priveşte managementul de trafic. Am copiat câteva exemple de acolo pe care le introducem, de exemplu, în managementul locurilor de parcare, atât prin senzori sau plata prin sms, în managementul deşeurilor - unde Iaşiul are cea mai evoluată platformă din ţară în momentul de faţă -, introducerea unor elemente de senzori pentru măsurarea unor indicatori de mediu, care se întâmplă de doi ani, şi care ne-a permis să facem o hartă verde în momentul de faţă, precum şi digitalizarea unor servicii administrative precum plata taxelor şi impozitelor", a spus Chirica.

Conform acestuia, cea mai mare provocare din ultimele luni a fost digitalizarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar din municipiu, pentru ca astfel profesorii şi elevii să poată desfăşura cursuri online.

"Cea mai mare provocare în această perioadă de pandemie este digitalizarea serviciilor educative, prin învăţământ online. Am reuşit să achiziţionăm până în momentul de faţă 1.250 de echipamente necesare desfăşurării cursurilor online. Practic, fiecare sală de curs din municipiul Iaşi va primi un echipament care va permite profesorului să predea la tablă, nu în faţa laptopului, lecţia pentru toţi elevii care trebuie să se conecteze online. Asta şi în condiţiile creşterii foarte mare a numărului creşterilor de îmbolnăviri şi se va ajunge cu siguranţă la luarea unor măsuri de carantinare a oraşelor foarte mari din România", a declarat Mihai Chirica.

El a subliniat, totodată, că prin digitalizare administraţiile locale vor fi debirocratizate şi mai eficiente, însă pentru aceasta este nevoie de o "alfabetizare" a cetăţenilor cu platformele digitale.

"Sunt proiecte care îşi arată utilitatea, ceea ce ne şi convine, pentru că vom avea aparate administrative mai suple, cu un număr mai redus de angajaţi, şi cu o eficienţă mai mare, rămânând de depăşit un handicap foarte important: puterea de înţelegere a cetăţeanului asupra modalităţii de utilizare a acestor platforme, care este încă grea şi care trebuie să fie principalul nostru obiectiv pentru perioada următoare", a mai spus Chirica. AGERPRES/(A - autor: Daniela Malache, editor: Oana Popescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Citeşte şi:

* Nicuşor Dan estimează că un sistem complet de management al traficului poate fi realizat în doi ani

* Radu (PAID România): Doar o locuinţă din cinci este asigurată împotriva dezastrelor naturale

* Ciprian Ciucu: Nu o să ajungem la 'smart city' în Bucureşti, dacă administraţia publică nu va fi reformată

* Mihaiu (Sector 2): Avem exemple fericite de digitalizare în oraşe, dar nu sunt promovate de autorităţile centrale

* Korodi Attila: Conceptul de 'smart city' are nevoie de o susţinere mult mai solidă din partea guvernamentală

* Primarul Coliban: Direcţia în care a mers Braşovul pentru a fi smart e corectă; viteza ar trebui să fie alta