Câştigul salarial mediu net a coborât la 3.179 lei, în mai (INS)
Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 5.188 lei, în luna mai 2020, cu 13 lei (-0,2%) mai mic decât în luna aprilie 2020, iar câştigul salarial mediu nominal net s-a situat la valoarea de 3.179 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 3 lei (-0,1%), arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate joi.
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, respectiv 7.772 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, de 1.394 lei.
Comparativ cu luna mai a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 2,5%. Conform statisticii oficiale, indicele câştigului salarial real a fost 100,2% pentru luna mai 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce indicele câştigului salarial real a fost 99,9% pentru luna mai 2020 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 214,0%, cu 0,3 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna aprilie 2020.
"În luna mai 2020, în activităţile din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât scăderi, cât şi creşteri faţă de luna precedentă. Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna aprilie 2020 au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către mulţi agenţi economici, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte) sau de remunerarea parţială a salariaţilor din unele activităţi economice. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale (inclusiv pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mari faţă de medie, din unele activităţi economice", notează INS.
Datele oficiale arată că, în cazul câştigului salarial mediu net, cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat după cum urmează: cu 16,7% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), cu 16,2% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 14,9% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile precedente; între 6% şi 12% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), transporturi aeriene, telecomunicaţii, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi de servicii anexe extracţiei; între 3,5% şi 5,5% în industria metalurgică, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., fabricarea băuturilor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de editare.
În acelaşi timp, creşteri ale câştigului salarial mediu net au fost determinate de acordarea de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici ca urmare a încetarii stării de urgenţă şi a introducerii unor măsuri de relaxare, a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.
"Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 20,9% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, ca urmare a acordării de prime ocazionale; cu 15,2% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), respectiv cu 11,3% în fabricarea de mobilă, ca efect al reluării activităţii, dar şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie; între 4% şi 8% în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, alte activităţi industriale n.c.a., activităţi de poştă şi de curier, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), hoteluri şi restaurante", precizează sursa citată.
Totodată, în sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, astfel: în învăţământ (+5,4%), ca urmare a plăţii cu ora a cadrelor didactice, în sănătate şi asistenţă socială (+3,2%), ca urmare a continuării acordării stimulentului de risc pentru personalul medical implicat în tratarea pacienţilor cu COVID-19, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv în administraţia publică (+1%). AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Daniel Badea, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
CNSP: Producția și furnizarea de energie electrică și termică vor crește anul acesta cu 0,5%
Producția și furnizarea de energie electrică și termică ar urma să înregistreze anul acesta o creștere de 0,5% față de 2025, și vor continua să se majoreze ușor în următorii trei ani, conform Proiecției principalilor indicatori macroeconomici 2026 - 2029, publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Astfel, în 2027 producția și fu
ANPC a aplicat sancțiuni de peste 4,7 milioane lei, la nivel național, în perioada 8 - 12 iunie
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a desfășurat acțiuni de control la peste 1.500 de operatori economici, la nivel național, în perioada 8 - 12 iunie, iar în urma neregulilor constatate a aplicat amenzi în valoare de peste 4,7 milioane de lei. 'În perioada 8 - 12 iunie 2026, Autoritatea Națională pentru Pro
VIDEO Pistol (CNAIR): Al treilea tunel de pe secțiunea Boița - Cornetu a Autostrăzii Sibiu - Pitești a intrat în lucru
Lucrările la cel de-al treilea tunel de pe Secțiunea 2 Boița - Cornetu a Autostrăzii Sibiu - Pitești (A1) au început, în timp ce constructorii lucrează simultan la trei tuneluri din sectorul montan al autostrăzii, a anunțat, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristi
ONRC: 51.273 de persoane fizice și juridice, înmatriculate în primele patru luni din 2026
Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a crescut în primele patru luni din 2026 cu 14,28% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, totalizând 51.273 de înmatriculări, din care 28.294 SRL, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele mai multe înmat
Codirlașu (CFA România): Deficitul bugetar persistent ridicat este principalul generator al inflației
Deficitul bugetar persistent ridicat reprezintă principalul factor care alimentează inflația în România, în timp ce scumpirea combustibililor și deprecierea leului au avut un efect suplimentar asupra creșterii prețurilor, a declarat, pentru AGERPRES, președintele CFA România, Adrian Codirlașu. În opinia sa, reduce
Inflația menține România într-o zonă de stagflație, cu creștere economică aproape de zero (consultant)
Inflația rămâne principala problemă economică a României și principalul factor care menține economia într-o zonă de stagflație, caracterizată prin creștere economică aproape de zero și majorări persistente de prețuri, a declarat, pentru AGERPRES, consultantul economic Adrian Negrescu. Potrivit acestuia, energia, gazele și car
Pîslaru: Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă
Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă iar presiunea va crește după ce generația decrețeilor se va pensiona în perioada 2032 - 2034, consideră ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care asigură și interimatul la Ministerul Muncii. 'Rata de ocupare a for
Costin: BNS dezvoltă un parteneriat cu ANOFM pentru implementarea proiectului SMART SPO
Blocul Național Sindical (BNS) dezvoltă un parteneriat cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și implementează proiectul SMART SPO pentru circa 275.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, proiect care va fi operațional la 1 iulie, a declarat, vineri, Dumitru Costin, președintele confederației sindicale, la un eveniment de spe
Pistol (CNAIR): Tariful de traversare a Podului Giurgiu-Ruse va putea fi plătit online din 15 iunie
Șoferii de autoturisme și cei ai vehiculelor de transport persoane cu cel mult 8+1 locuri vor putea achita online, începând de luni, 15 iunie, tariful de traversare a Podului Giurgiu-Ruse, prin intermediul unei platforme web și al unei aplicații mobile, a anunțat vineri directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, C
BEI, partener strategic pentru România; finanțări pentru infrastructură și energie în pregătire (ministru)
Banca Europeană de Investiții (BEI) rămâne un partener strategic pentru dezvoltarea României, iar în perioada următoare țara noastră are în pregătire mai multe finanțări importante, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Banca Europeană de Investiții/ European Investment Bank, un partener strategic pentru
Via Transilvanica devine oficial traseu pedestru de interes național
Traseul Via Transilvanica a fost declarat oficial traseu pedestru de interes național, printr-un ordin semnat de ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău. 'Am semnat ordinul prin care Via Transilvanica devine oficial traseu pedestru de interes național! Cu peste 1.630 de kilometri care leagă Bucovina,
Oneț (AFIR): Săptămâna viitoare, ieșim cu a treia schemă de energie pentru autoconsum, cu o sumă majorată de 265 de milioane de euro
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va veni săptămâna viitoare cu a treia schemă de energie pentru autoconsum, cu o sumă majorată de 265 de milioane de euro, întrucât sunt rezultate considerabile în reducerea costurilor beneficiarilor, a declarat, vineri, directorul general adjunct al instituției Ioan Oneț, la un eveniment de profil.
Frăsineanu: Cred că trebuie să începem să vorbim foarte mult și foarte răspicat despre securitatea alimentară a României
Agricultura a fost identificată printre cele zece domenii prioritare de acțiune pentru care trebuie să luăm măsuri foarte urgente, iar una dintre acestea este clarificarea modului în care deșeurile alimentare sau biodeșeurile pot să constituie resursă pentru compost, a declarat, vineri, Mihaela Frăsineanu, consilier, Guvernul României, la un eveniment de speciali
Firmele românești, pe ultimele locuri în UE la utilizarea rețelelor de socializare
Aproape două treimi (63,6%) dintre firmele cu cel puțin 10 angajați din Uniunea Europeană au utilizat anul trecut cel puțin o rețea de socializare, în creștere de la 61,1% în 2023, arată datele publicate vineri de Eurostat. În rândul statelor membre, Malta a avut cea mai mare pondere a firmelor care au utilizat rețelele de socializare (
România a alocat integral cele 380 milioane de euro destinate fondurilor de capital de risc prin PNRR
România a alocat integral bugetul investibil de 380 milioane de euro al Fondului de Fonduri de capital de risc pentru Redresare (Recovery Equity Fund of Funds - REF), finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și administrat de Fondul European de Investiții, a anunțat vineri Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Po

