România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) pentru 2020, publicat joi de Comisia Europeană, indice care monitorizează performanţele digitale globale din Europa şi urmăreşte progresele înregistrate de ţările UE în ceea ce priveşte competitivitatea digitală, informează Executivul comunitar.

Potrivit Comisiei, pe baza datelor anterioare pandemiei, performanţa României a fost identică în patru din cele cinci dimensiuni DESI măsurate. "Această situaţie este cauzată de progresele lente înregistrate în general, dar şi de evoluţiile politice, întrucât în România au existat patru guverne diferite în ultimii trei ani", apreciază Executivul comunitar.

Conform raportului Comisiei, România înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză şi disponibilităţii ample a reţelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane. 49% dintre locuinţele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (cel puţin 100 Mbps), România situându-se astfel pe locul 5 în UE. Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condiţiile în care aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul şi mai puţin de o treime au competenţe digitale cel puţin elementare. România este bine poziţionată în ceea ce priveşte absolvenţii TIC, plasându-se pe locul al cincilea, cu 5,6% dintre toţi absolvenţii (media UE: 3,6%); cu toate acestea, în ceea ce priveşte serviciile publice digitale şi utilizarea serviciilor de internet, performanţa României este cea mai scăzută în rândul statelor membre ale UE.

România se situează pe locul 11 în ceea ce priveşte conectivitatea. În 2019, România şi-a îmbunătăţit rezultatele în ceea ce priveşte acoperirea, dar a stagnat în ceea ce priveşte utilizarea. În special, acoperirea de bandă largă de mare viteză a crescut până la 82%, dar se situează încă în urma majorităţii statelor membre (media UE este de 86%). Utilizarea benzii largi a stagnat la 66% dintre gospodării pentru al treilea an consecutiv şi se situează cu mult sub media UE de 78%. Concurenţa puternică bazată pe infrastructură înregistrată în România, în special în zonele urbane, se reflectă în indicatorii la care ţara are rezultate foarte bune, şi anume acoperirea reţelelor de foarte mare capacitate fixe (VHCN) şi utilizarea serviciilor în bandă largă de cel puţin 100 Mbps (68% şi, respectiv, 49%). Cu toate acestea, decalajul digital dintre zonele urbane şi cele rurale din România este ilustrat de cifrele privind acoperirea reţelelor de foarte mare capacitate fixe, de care beneficiază doar 39% dintre zonele rurale (care este însă dublă faţă de media UE de 20%). În ceea ce priveşte utilizarea serviciilor în bandă largă de cel puţin 100 Mbps, România depăşeşte în continuare în mare măsură media UE (49% faţă de 26%), ceea ce reprezintă o îmbunătăţire cu patru puncte procentuale comparativ cu anul precedent. România a rămas în urmă în ceea ce priveşte acoperirea 4G (85%, clasându-se cu mult sub media UE de 96%).

România se situează pe locul 27 din cele 28 de ţări ale UE în ceea ce priveşte capitalul uman, stagnând în această privinţă comparativ cu anul precedent. Nivelurile competenţelor digitale cel puţin elementare şi al competenţelor cel puţin elementare în materie de software situează România pe locul 27 în rândul statelor membre ale UE. Mai puţin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale cel puţin elementare (58% la nivelul UE în ansamblu), în timp ce 35% au competenţe cel puţin elementare în materie de software (faţă de o medie a UE de 61%). În ceea ce priveşte competenţele digitale peste nivelul elementar, România se situează pe ultimul loc în UE, cu doar 10% dintre persoane. Deşi s-a înregistrat o creştere uşoară în anul precedent în ceea ce priveşte procentajul specialiştilor în domeniul TIC, aceştia reprezintă o proporţie mult mai mică din forţa de muncă decât în UE în ansamblu (2,2% faţă de o medie a UE de 3,9%). Specialistele în domeniul TIC reprezintă 1,2% din totalul femeilor încadrate în muncă. În schimb, România are rezultate bune în ceea ce priveşte absolvenţii în domeniul TIC, situându-se pe locul 5 în rândul statelor membre, cu 5,6% dintre toţi absolvenţii.

România înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE, ceea ce corespunde cu cel mai scăzut nivel de competenţe digitale elementare în toată ţara. 18% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul (media UE: 9%). Cu toate acestea, există două activităţi online în cazul cărora ţara se situează pe locul 6 în UE. Este vorba despre utilizarea reţelelor sociale (82%, faţă de o medie a UE de 65%) şi apelurile video (67%; media UE: 60%). În schimb, utilizarea serviciilor bancare online (11%), cumpărăturile (29%), citirea ştirilor (55%), precum şi consumul de muzică, materiale video şi jocuri online (63%) sunt cele mai scăzute din rândul statelor membre ale UE, în special din cauza unei lipse de încredere în tehnologia digitală. Nivelul scăzut al utilizării serviciilor bancare online se datorează şi faptului că mai mult de doi din cinci adulţi români (42%) nu deţin un cont bancar. Doar 3% dintre utilizatorii de internet români vând produse online şi doar 4% urmează cursuri online.

România se situează pe locul 27 între ţările UE în ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, cu mult sub media UE. În comparaţie cu ultimii doi ani, locul ocupat de România a rămas stabil în acest domeniu. Nu s-a constatat aproape nicio modificare la niciunul dintre indicatori. 23% dintre întreprinderile din România fac schimb electronic de informaţii, în timp ce doar 8% utilizează platformele de comunicare socială (media UE: 25%). S-a înregistrat o uşoară îmbunătăţire a ponderii IMM-urilor care fac vânzări online, de la 8% în 2017 la 11% în 2019, dar aceasta rămâne cu mult sub media UE de 18%. Din ce în ce mai multe IMM-uri îşi vând produsele online în afara ţării, dar această situaţie se aplică doar pentru 6% din numărul total de IMM-uri, comparativ cu o medie a UE de 8%. România nu are o strategie naţională de transformare digitală pentru întreprinderi.

În ceea ce priveşte serviciile publice digitale, în ultimii trei ani, România s-a clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre ale UE. În schimb, România se situează pe locul 8 în ceea ce priveşte utilizatorii serviciilor de e-guvernare, cu 82% dintre utilizatorii de internet, faţă de media UE de 67%. Totuşi, acest nivel ridicat de interacţiune online între autorităţile publice şi populaţie vizează doar utilizatorii de internet care trebuie să depună formulare. Punctajele scăzute obţinute în ceea ce priveşte formularele precompletate şi serviciile realizate integral online, în cazul cărora ţara se situează pe locul 28, indică o problemă sistemică în ceea ce priveşte calitatea şi capacitatea de utilizare a serviciilor oferite. Nu s-a înregistrat nicio îmbunătăţire a serviciilor publice digitale pentru întreprinderi, România situându-se pe ultimul loc şi în această privinţă. "Lipsa de interoperabilitate a sistemelor IT din administraţia publică reprezintă o problemă veche, pe care niciun guvern nu a reuşit încă să o rezolve", subliniază Executivul comunitar.

La nivelul UE, Finlanda, Suedia, Danemarca şi Ţările de Jos sunt liderii în ceea ce priveşte performanţa globală în domeniul digital. Aceste ţări sunt urmate de Malta, Irlanda şi Estonia. Indicele internaţional al economiei şi societăţii digitale (I-DESI) arată că ţările din UE care au cele mai bune performanţe digitale sunt lideri şi pe plan mondial. Cele mai mari economii din UE nu sunt şi primele pe plan digital, ceea ce arată că ritmul procesului de transformare digitală trebuie accelerat pentru ca UE să poată realiza cu succes cele două transformări - cea digitală şi cea verde. În ultimii 5 ani, Irlanda a înregistrat cele mai importante progrese, urmată de Ţările de Jos, Malta şi Spania. Performanţele acestor ţări se situează cu mult peste media UE, conform evaluărilor bazate pe punctajul DESI.

Indicele economiei şi societăţii digitale (DESI), calculat anual, măsoară progresele realizate de statele membre ale UE în direcţia unei economii şi a unei societăţi digitale, în principal pe baza datelor furnizate de Eurostat, precum şi pe baza studiilor specializate şi a metodelor de colectare. Rapoartele DESI pentru 2020 se bazează pe datele din anul 2019. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)