VIDEO Siegfried Mureşan: 25% din bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 va merge către proiecte de mediu
Un sfert din bugetul multianual al Uniunii Europene (UE), pentru perioada 2021 - 2027, estimat la 1.200 de miliarde de euro, va fi direcţionat către proiecte care vor contribui la protecţia mediului şi la reducerea emisiilor de dioxid de carbon, a declarat, miercuri, Siegfried Mureşan, raportor în Parlamentul European pentru Green Deal, la Forumul Energiei Online.
"(...) bugetul multianual al Uniunii Europene şi orice finanţare de la nivel european trebuie să pornească de la bugetul asumat tradiţional al Uniunii Europene, care este legiferat pe căile tradiţionale, inclusiv cu Parlamentul European. Pentru bugetul Uniunii Europene ne-am asumat următorul obiectiv: pe durata bugetului multianual pe următorii şapte ani pe care îl vom decide în cursul acestui an, urmând să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021 şi valabil până la 31 decembrie 2027, obiectivul asumat este ca 25% din acest buget să meargă în proiecte care contribuie la protecţia mediului, la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Avem ca obiectiv ca până la finalul celor şapte ani să atingem 30% (reducerea emisii - n. r.). Venim acum de sub 25%. Bugetul Uniunii Europene, care este acum în negociere, este estimat la 1.100 - 1.200 de miliarde de euro pe următorii şapte ani. Asta înseamnă că 300 de miliarde de euro vor merge pe proiecte cu consecinţe pozitive asupra mediului înconjurător", a spus acesta.
Europarlamentarul român a precizat, totodată, că, în prezent, există presiune din partea ecologiştilor pentru creşterea obiectivului de reducere a emisiilor de dioxid de carbon de la 40% până spre 55%.
"Sunt voci la nivel european care spun: 'Avem criza coronavirus, haideţi să uităm de Green Deal!'. Aceste voci reprezintă o minoritate...Grupurile europarlamentare sunt în continuare ataşate de obiectivele din Pactul Ecologic European. Este evident că succesul sau eşecul Pactului Ecologic European va fi decis de finanţarea acestuia. Obiectivul asumat, până acum, de Uniunea Europeană este de reducere a emisiilor de dioxid de carbon până în anul 2030, cu 40% faţă de anul 1990. Pentru a ne atinge acest obiectiv, avem nevoie de investiţii care să capitalizeze în jur de 250 - 260 de miliarde de euro, anual, la nivel european. Asta înseamnă 2,5 - 2,6 mii de miliarde de euro în următorii zece ani. Există presiune pentru creşterea acestui obiectiv de reducere a emisiilor de dioxid de carbon de la 40% la 50% spre 55%. Ecologiştii doresc chiar mai mult... Am cerut Comisiei Europene ca definirea unui nou obiectiv să se facă în urma unor studii clare de impact. Acest nou obiectiv va fi, probabil, undeva între 50 şi 55%, iar asta înseamnă un necesar de investiţii anual între 400 de miliarde şi 500 de miliarde de euro, investiţii care să vină din sector public şi privat", a subliniat Mureşan.
Comisia Europeană (CE) a prezentat, în decembrie 2019, Pactul Ecologic European, cel mai ambiţios pachet de măsuri care ar trebui să le permită cetăţenilor şi întreprinderilor din Europa să beneficieze de tranziţia către o economie verde şi durabilă. Măsurile sunt însoţite de o foaie de parcurs iniţială a principalelor politici şi variază de la reducerea ambiţioasă a emisiilor şi investiţiile în cercetarea şi inovarea de vârf până la conservarea mediului natural al Europei.
Pactul Ecologic European acoperă toate sectoarele economiei, în special transporturile, energia, agricultura, clădirile şi sectoarele industriale, de exemplu cele ale siderurgiei, cimentului, TIC, textilelor şi produselor chimice.
Pentru a consacra în legislaţie ambiţia politică de a deveni, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic, Comisia va prezenta, în termen de 100 de zile, primul "act legislativ european privind clima". Pentru a atinge obiectivele în materie de climă şi mediu, Comisia va prezenta, de asemenea, Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, noul Plan de acţiune privind strategia industrială şi economia circulară, Strategia "de la fermă la consumator" pentru o alimentaţie durabilă şi propuneri pentru o Europă lipsită de poluare.
Conform propunerii de document, se estimează că atingerea obiectivelor actuale pentru 2030 privind clima şi energia va necesita investiţii anuale suplimentare în valoare de 260 de miliarde de euro, reprezentând aproximativ 1,5% din PIB-ul din 2018. Investiţiile vor necesita mobilizarea sectorului public şi a celui privat.
Planul de Investiţii al Pactului Ecologic European, propus de Comisia Europeană, urmăreşte să mobilizeze investiţii de 1.000 de miliarde de euro în următorii 10 ani în Uniunea Europeană pentru a atinge obiectivele climatice. Suma va proveni din fonduri nerambursabile de la bugetul Uniunii, împrumuturi ale Băncii Europene de Investiţii garantate de bugetul UE, dar şi din cofinanţarea naţională pentru proiectele europene sau alte tipuri de împrumuturi. Pe lângă componenta financiară, Planul de Investiţii urmăreşte simplificarea regulilor europene pentru a crea un cadru uşor accesibil celor care doresc să facă investiţii durabile.
În calitate de raportor, europarlamentarul român Siegfried Mureşan va coordona poziţia Parlamentului European privind planul de investiţii al Pactului Ecologic European propus de Comisia Europeană.
Liberalizarea preţurilor la gaze naturale de la 1 iulie, strategia de investiţii a companiilor de stat din energie, modificările Legii energiei electrice şi a gazelor naturale sunt printre subiectele analizate, miercuri, în cadrul Forumului Energiei Online, organizat de Financialntelligence.ro. AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)
Citiţi şi:
* VIDEO Stana (MMAP): România trebuie să gândească strategii care să utilizeze resursele regenerabile
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Stocklosa (CCIB): Relația dintre România și Republica Kârgâză are un potențial real de dezvoltare
Schimburile comerciale bilaterale între România și Republica Kârgâză au înregistrat anul trecut o creștere de peste 43% comparativ cu 2024 și există în continuare un potențial semnificativ pentru dezvoltarea relațiilor economice, a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, Iuliu Stocklosa, în cadr
CONAF Galați organizează un eveniment de orientare profesională pentru 150 de elevi
Elevii claselor a VII-a și a VIII-a de la Școala Gimnazială 'Emil Gârleanu' din Galați vor participa, pe 10 iunie, la evenimentul 'Biblioteca Vie - Pactul pentru Tineri', în cadrul căruia vor interacționa cu profesioniști din mai multe domenii de activitate, a anunțat marți Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
Centrul Național de Consiliere Financiară lansează un comandament privind sancțiunile aplicate de Consiliul Concurenței
Centrul Național de Consiliere și Consultanță a Consumatorilor în Domeniul Financiar Bancar și Nebancar, structură aflată sub egida InfoCons, a lansat un comandament dedicat analizării sancțiunilor aplicate de Consiliul Concurenței celor 10 bănci amendate pentru încălcarea normelor de concurență. Potrivit organizației, noul comandament are rolul de
Aeroportul 'Henri Coandă' devine primul din România cu aterizări și decolări coordonate
Cel mai mare coordonator independent de sloturi aeroportuare din lume 'Airport Coordination Limited' va furniza servicii complete de coordonare la Aeroportul 'Henri Coandă' București începând cu sezonul de iarnă 2026 - 2027, în cadrul unui acord multianual ce va intra în vigoare pe 25 octombrie 2026, a anunțat, marți, Compania Național
Chisăliță: România a traversat o succesiune de crize energetice în ultimii 35 de ani
România nu s-a confruntat cu o singură criză energetică, ci cu o succesiune de crize suprapuse, generate de subinvestiții, reglementări instabile, intervenții politice și liberalizări insuficient pregătite, iar problemele actuale ale sectorului își au originea în vulnerabilități acumulate după 1990, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI),
Deficitul balanței comerciale, în scădere cu 7%, în primele patru luni
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2026 a fost de 10,814 miliarde euro, mai mic cu 818,6 milioane euro (-7%) decât cel înregistrat în perioada similară din 2025, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Exporturile FOB au însumat 32,018 miliarde euro, con
Câștigul salarial real se va menține în teritoriu negativ în 2026 (CNSP)
Câștigul salarial mediu brut este estimat să se majoreze în 2026 cu 5,8%, până la un nivel de 9.217 lei, ceea ce reprezintă o creștere moderată pe fondul măsurilor de echilibrare a cheltuielilor salariale, însă câștigul salarial real se va menține în teritoriu negativ, fiind determinat de interacțiunea dintre creșterile nominale mo
CNSP estimează pentru acest an o creștere economică de 0,1%, în scădere cu 0,9% față de prognoza anterioară
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o scădere a creșterii economice cu 0,9 puncte procentuale, de la 1% în prognoza anterioară la 0,1%, ca urmare a condițiilor macroeconomice actuale. Astfel, pentru 2026, Produsul Intern Brut este preconizat la 2.056 miliarde lei, față de 1.916 miliarde lei î
UPDATE Comisia Națională de Strategie și Prognoză a revizuit în urcare inflația medie anuală pentru 2026, la 7,9%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit în sus, la 7,9%, estimările privind inflația medie anuală în 2026, cu 1,4% în creștere față de previziunile din toamnă, ca urmare a intensificării conflictului din Orientul Mijlociu, se arată în prognoza macroeconomică 2026 - 2029 varianta de primăvară. Tot &i
Pistol (CNAIR): Obiectivul nostru este ca anul acesta să putem circula pe 397 kilometri de autostradă de la București la Pașcani
Antreprenorul român UMB Spedition a început asfaltarea pe primii kilometri ai lotului 3 Mircești - Pașcani și s-a angajat să deschidă circulația pe acest tronson al Autostrăzii Moldovei (A7) până la finalul anului, a anunțat, luni, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol.
Trenurile de călători nu vor avea oprire în stația Costinești Tabără, în perioada 13 - 30 iunie
Trenurile de călători nu vor avea oprire în stația Costinești Tabără, în perioada 13 - 30 iunie, însă vor staționa în stația Costinești, informează luni CFR Călători. 'Urmare a comunicării primite de la managerul infrastructurii feroviare, CNCF CFR SA, privind redeschiderea circulației pe secția Hm Costinești - Mangalia pe înt
BCR respinge concluziile comunicate de Consiliul Concurenței și le consideră neîntemeiate, atât în fapt, cât și în drept
Banca Comercială Română a luat act de comunicarea publică a Consiliului Concurenței referitoare la sancționarea sa în cadrul anchetei privind procedura de stabilire a ROBOR, dar nu a primit decizia finală motivată, și respinge 'în mod ferm' concluziile comunicate, pe care le consideră neîntemeiate, atât în fapt, cât ș
Titlurile de stat Tezaur revin cu dobânzi de până la 7,25%; românii au investit peste 1, 8 miliarde lei în ediția precedentă
Românii au investit peste 1,8 miliarde lei în cadrul ediției Tezaur desfășurate în perioada 11 mai - 4 iunie 2026, prin 44.598 de subscrieri, din care peste 346 milioane de lei au fost subscrise prin platforma Ghișeul.ro, informează luni Ministerul Finanțelor. Potrivit unui comunicat al MF, românii pot investi din nou &
Exim Banca Românească va contesta în instanță sancțiunea din investigația ROBOR
Exim Banca Românească a anunțat că va contesta în instanță decizia Consiliului Concurenței luată în cadrul investigației privind conduita băncilor în procesul de fixing al pieței monetare, susținând că și-a desfășurat activitatea cu respectarea deplină a normelor impuse de Banca Națională a României (BNR). &
Chirițoiu, despre investigația pe ROBOR: După ce publicăm decizia, în baza ei se pot face cereri în procese civile
Oamenii ar putea merge în instanță să ceară despăgubiri de la bănci, din cauza comportamentului acestora în perioada fixingului ROBOR, după ce va fi redactată decizia Consiliului Concurenței, existând legislație europeană în sensul ăsta, respectiv o directivă privind despăgubirile, a declarat, luni, președintele instituției, Bogdan Chirițoiu.