Cele mai mari instituţii de credit din România clasează, la egalitate, două riscuri severe, tensionarea echilibrelor macroeconomice interne şi cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar, potrivit sondajului trimestrial privind riscurile sistemice efectuat de Banca Naţională a României.

"Instituţiile de credit clasează, la egalitate, cele două riscuri severe: tensionarea echilibrelor macroeconomice interne şi cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar. Riscurile respective sunt evaluate cu o probabilitate de apariţie foarte ridicată şi dificil de gestionat. Comparativ cu exerciţiul anterior, riscul privind tensionarea echilibrelor macroeconomice interne a urcat din categoria riscurilor ridicate în categoria celor severe, pe fondul unei creşteri a impactului în cazul materializării. Totodată, din perspectiva BNR, acest risc reprezintă principalul element generator de risc sistemic la adresa stabilităţii financiare din România, de o intensitate ridicată, pe fondul continuării presiunilor generate de deteriorarea deficitelor gemene. De asemenea, conform evaluărilor BNR, riscul provenind din cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar este considerat la un nivel ridicat, cu o perspectivă constantă în perioada următoare", se spune în raport.

Potrivit băncilor, următoarele riscuri sunt clasate în categoria riscurilor ridicate: riscul reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente, riscul de creştere a costului de finanţare, riscul asociat inovaţiei financiare şi provocărilor la adresa securităţii cibernetice, riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar şi sectorul public şi riscul asociat evoluţiilor din piaţa imobiliară rezidenţială.

Evaluările curente privind nivelul riscurilor şi capacitatea de gestionare se menţin neschimbate faţă de exerciţiul anterior.

Conform raportului, dintre cele trei riscuri moderate identificate în cadrul exerciţiului curent, doar în cazul riscului de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental se constată o reducere a importanţei în raport cu celelalte riscuri sistemice, acesta fiind revizuit în scădere faţă de ediţia anterioară, de la risc ridicat la risc moderat.

Din categoria riscurilor moderate mai fac parte următoarele două elemente: riscul provenind din creşterea accelerată a creditării populaţiei şi riscul de menţinere a unei evoluţii modeste a activităţii de creditare a sectorului companiilor nefinanciare. Atât poziţiile după importanţa riscului, cât şi evaluările referitoare la posibilul impact şi capacitatea de gestionare s-au menţinut neschimbate de la evaluarea anterioară. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)