Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) solicită Camerei Deputaţilor să respingă proiectul de lege pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională, deoarece acesta ar încalca dispoziţii din Constituţie şi nu s-a efectuat niciun studiu privind impactul asupra IMM-urilor.

Prim-vicepreşedintele CNIPMMR, Ioan Mintaş, a declarat, joi, pentru AGERPRES, că pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, cu rol decizional, se află în procedură de aprobare un proiect de lege prin care s-ar introduce 11 salarii minime brute pe ţară garantate în plată pentru fiecare categorie de studii, fiind stabiliţi 11 coeficienţi de salarizare. De la muncitori necalificaţi - coeficient 1,00, şcoală profesională - 1,20, şcoală de maiştri - 1,30, până la studii superioare de lungă durată cu doctorat - coeficient 2,80.

"Noi am dori să fie un salariu minim pe oră, nu pe lună, ca să se facă plata în funcţie de numărul de ore lucrate, conform Codului muncii. Am putea crede că se pot introduce un număr nelimitat de criterii, pentru fiecare categorie de studii stabilindu-se un salariu minim. Deci, pentru sectorul privat să se stabilească un salariu minim tarifar orar şi să existe un raport de muncă între angajat şi angajator, prin care angajatorul să nu poată fi obligat la plata unei remuneraţii dacă omul nu munceşte. Or, dacă stabileşti un salariu minim pe economie, eşti obligat să îi dai salariul minim pe economie chiar dacă nu are productivitatea muncii corelată cu salariul pe care-l primeşte", a subliniat Mintaş.

Potrivit acestuia, iniţiatorii legii pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională (PL-x 525/2019) nu au făcut niciun studiu de impact asupra mediului de afaceri sau bugetar şi nici măcar nu a fost luată în seamă realizarea unui astfel de studiu, deoarece "nu este cazul", conform raportului Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Mintaş afirmă că CNIPMMR s-a pronunţat că nu susţine stabilirea de niveluri diferite ale salariului minim în funcţie de studii sau alte criterii, salariul minim brut pe ţară fiind unul singur pentru toţi salariaţii şi toate sectoarele.

El susţine că "Parlamentul a intrat în domeniul altei puteri în stat - puterea executivă -, care are atribuţii în stabilirea salariului minim brut pe ţară şi eventual a diferenţierilor în funcţie de nivelul studiilor, potrivit Codului muncii".

Mai mult, a subliniat Mintaş, deşi în mod clar s-a dorit ca această lege să se aplice exclusiv domeniului privat, din modul în care este formulat textul articolului 3 din proiect rezultă că şi în sectorul bugetar ar urma să aplice aceşti coeficienţi. "Textual: 'Prezenta lege stabileşte coeficienţii minimali de ierarhizare salarială pentru: - sectoare de activitate pentru care nu au fost încheiate contracte colective de muncă aplicabile la nivelul întregului sector de activitate şi pentru care nu există legi speciale privind salarizarea sau contract colectiv de muncă la nivel de unitate'', a menţionat el.

Or, pentru sectorul bugetar, chiar dacă există Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, nu există contract colectiv de muncă la nivel de sector, rezultând că se aplică şi în cazul bugetarilor coeficienţii.

În concluzie, CNIPMMR solicită Camerei Deputaţilor să respingă proiectul de lege pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională, considerând că acesta încalcă dispoziţii ale art. 1 alin. 4 şi alin. 5 şi art. 41 alin. 2 din Constituţie, de asemenea, nefiind efectuat niciun studiu privind impactul asupra IMM-urilor. AGERPRES/(A-autor Eugenia Paşca, editor: Antonia Niţă, editor online: Adrian Dădârlat)