Ministerul finanţelor Publice intenţionează continuarea emisiunilor de titluri de stat pentru populaţie în cadrul Programului Tezaur, precum şi relansarea Programului Fidelis care va asigura distribuirea titlurilor de stat către persoanele fizice prin intermediul băncilor şi listarea acestora la Bursa de Valori Bucureşti, conform Strategiei fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022.

De asemenea, pentru limitarea riscului de refinanţare, MFP intenţionează să utilizeze operaţiuni specifice de piaţă secundară de tipul răscumpărărilor anticipate sau preschimbărilor de titluri de stat. În acest sens, MFP, împreună cu BNR, urmează să finalizeze cadrul procedural în vederea lansării acestor instrumente.

"În perioada 2020 - 2022, finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale se va realiza echilibrat din surse interne şi externe. MFP va păstra flexibilitatea în ceea ce priveşte momentul accesării pieţelor internaţionale şi volumul emisiunilor externe, ţinând cont de costurile asociate, de considerentele de risc, precum şi de evoluţia pieţei locale. De asemenea, pentru reducerea expunerii la riscul valutar şi de rată de dobândă asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale, Ministerul Finanţelor Publice are în vedere utilizarea instrumentelor financiare derivate (swap valutar şi swap pe rată de dobândă)", se menţionează în strategie.

Documentul subliniază că, în prezent, Ministerul Finanţelor Publice se află în procesul de elaborare a procedurilor interne pentru stabilirea activităţilor şi măsurilor ce trebuie realizate pentru acoperirea tuturor proceselor specifice tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate, urmând ca anul viitor să negocieze şi să încheie documentaţia specifică (ISDA Master Agreement) pentru utilizarea acestor instrumente.

Pentru îmbunătăţirea managementului datoriei publice şi evitarea presiunilor sezoniere în asigurarea surselor de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, în vederea reducerii riscului de refinanţare şi de lichiditate, MFP are în vedere menţinerea rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului în valoare echivalentă acoperirii necesităţilor de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice pentru circa 4 luni.

Pe termen mediu (2020 - 2022) datoria guvernamentală brută se va situa, conform estimărilor, sub 40% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă nu va depăşi 33% din PIB.

În 2019, necesarul brut de finanţare se situează la aproximativ 90 de miliarde de lei, volumul total al împrumuturilor care au fost atrase de Ministerul Finanţelor Publice de pe pieţele interne şi externe fiind determinat de un nivel al deficitului bugetar estimat la 4,43% din PIB (aproximativ 46 miliarde lei) şi de un nivel al datoriei de refinanţat în 2019 în valoare de circa 44 miliarde lei.

"În anul 2019, finanţarea internă a fost realizată în conformitate cu planul de finanţare anunţat la începutul anului şi ajustat potrivit modificărilor indicatorilor macroeconomici pe parcursul anului prin organizarea de licitaţii regulate de titluri de stat cu maturităţi cuprinse între 6 luni şi 15 ani. Volumul total împrumutat pe piaţa internă s-a ridicat la circa 49 de miliarde de lei, din care 3% datorie pe termen scurt, 57% pe termen mediu şi 40% pe termen lung, la care se adaugă circa 3 miliarde de lei atrase prin titluri de stat dedicate populaţiei, în cadrul Programului Tezaur. În anul 2019, a fost continuat Programul Tezaur care a fost lansat iniţial în anul 2018, adresat exclusiv persoanelor fizice care preferă un instrument clasic de economisire oferit de stat, în cadrul căruia au fost emise titluri de stat destinate populaţiei în formă dematerializată. De la începutul anului au fost realizate emisiuni cu maturităţi cuprinse între 1 şi 5 ani, în cadrul cărora peste 61.000 de persoane fizice au investit 3 miliarde lei", se precizează în strategie.

Conform sursei citate, deţinerile nerezidenţilor în titlurile de stat emise pe piaţa internă s-au menţinut la un nivel relativ stabil pe parcursul anului 2019, acestea înregistrând o valoare de 18,3% la sfârşitul lunii octombrie.

Pe piaţa externă, în cursul anului 2019 au fost lansate două emisiuni de euroobligaţiuni în valoare totală de 5 miliarde de euro, respectiv: în data de 3 aprilie 2019 a fost atrasă suma de 3 miliarde euro printr-o emisiune de euroobligaţiuni în trei tranşe, din care 1,15 miliarde de euro cu scadenţa la 7 ani (randament 2,132%, cupon de 2,000%), 500 de milioane de euro cu scadenţa la 15 ani (randament de 3,618%, cupon de 3,500%) şi 1,35 miliarde de euro cu scadenţa la 30 de ani (randament de 4,657%, cupon de 4,625%); în data de 16 iulie a fost atrasă suma de 2 miliarde de euro printr-o emisiune de euroobligaţiuni în două tranşe, din care 1,4 miliarde de euro cu maturitatea la 12 ani (randament de 2,124%, cupon de 2,124%) şi 600 de milioane de euro, prin redeschiderea maturităţii la 30 de ani (randament de 3,400%, cupon de 4,625%). AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)