Falimentul RADET era iminent, întrucât regia de termoficare nu avea nicio sursă din care să poată plăti datoria istorică de 3,7 miliarde de lei pe care o are către Elcen, a declarat, joi, Alexandru Burghiu, administratorul Termoenergetica, într-o conferinţă de profil.

Termoenergetica a preluat, de la 1 decembrie, serviciul de distribuţie şi furnizare a energiei termice în Capitală.

"Termia în Bucureşti este cel mai fierbinte subiect, ca să spun aşa. Constatăm cu toţii şi ştim că este un nivel al serviciilor anormal pentru secolul al XXI-lea, însă, pentru a vedea care sunt metodele de rezolvare a acestui sistem trebuie să vedem care sunt cauzele. Până acum s-a mers pe principiul totul e bine până se întâmplă ceva. Vorbim de un sistem de 4.000 de kilometri şi 1.023 de puncte termice. Mai sunt doar patru CET-uri din cele şase proiectate. De aceea se întâmplă foarte multe neplăceri în zonele deficitare, cum ar fi sectorul 1, sectorul 2, zonele Colentina şi Pantelimon, unde ştim cu toţii ce se întâmplă în ultimul timp şi în decursul anilor, că aceasta este o problemă a ultimilor 15 ani", a spus Burghiu.

El a arătat că s-a ajuns la acest nivel al avariilor şi al problemelor pentru că singurul mare proiect a fost în perioada 1995 - 2004, când s-au înlocuit 110 kilometri de conductă.

Burghiu a adăugat că nu este elocventă paralela cu sistemul similar din Varşovia, care are puţin peste 1.000 de kilometri şi a fost modernizat în 15 ani. De fapt, se pot moderniza doar 7,5 kilometri de conductă primară pe an, conform specificaţiilor tehnice.

"Când noua echipă a preluat conducerea RADET, avea o datorie de 3,7 miliarde de lei către Elcen şi o pierdere financiară de 423 de milioane de lei şi lipsa, timp de nouă luni, a unui contract pentru achiziţie de ţeavă. Aceasta în 2015. În 2018, am terminat cu 72 de milioane, deci practic s-a recuperat o pierdere de 350 de milioane în trei ani. Anul acesta, teoretic, dacă nu intram în faliment, eram şi mai aproape de zero, putem spune. Ştiam că ne va aştepta acest faliment, pentru că nu există sursă pentru a putea plăti o datorie istorică de 3,7 miliarde de lei", a completat reprezentantul Termoenergetica.

Cauzele pentru situaţia actuală sunt reprezentate de hăţişul legislativ, a subliniat el.

"În anul 2018, toamna, primăria avea subvenţia plătită la zi, noi tot înregistram datorii şi cereri de plată de la furnizorii noştri, în condiţiile în care aveam plata la 30 de zile. Deci acesta este hăţişul legislativ în care ne aflăm. Orice am face în momentul de faţă, vom ieşi pe pierdere. Marea problemă a statului, am constatat cu stupoare, este că distorsionează realitatea în funcţie de prevederile legale. Legiuitorul în România nu a avut capacitatea să prevadă orice situaţie excepţională, cum este cea a termiei. Aşa că am demarat în momentul de faţă şi propuneri de ordonanţă de urgenţă pentru a corecta aceste probleme. M-am săturat să aud că am dreptate, dar asta este legea," a mai arătat administratorul Termoenergetica.

Potrivit acestuia, compania are un proiect de modernizare a 200 de kilometri de conductă şi a finalizat studiul de fezabilitate pentru care a fost nevoie de 27 de avize, ceea ce a durat un an.

Primăria plăteşte 66% din tot costul energiei termice, a mai spus Burghiu. AGERPRES/(A - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)