Târgul de produse tradiţionale organizat la Ministerul Agriculturii este un exemplu de "lanţ scurt", un concept larg răspândit în Europa, dar mult mai puţin în România, unde producătorul se întâlneşte direct cu consumatorul, fără intermediar, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

"Acest târg de produse tradiţionale organizat cu prilejul Zilei Naţionale a României este ca un mesaj simbolic pe care vrem să îl transmitem pentru ţăranul român, pentru fermierul român, pentru toţi cei care se încăpăţânează să trăiască în mediul rural din România, pentru toţi cei care pun în valoare materiile prime locale prin metode tradiţionale care vin din vechime. Aceste produse tradiţionale, alături de ţăranii ospitalieri şi gospodari care trăiesc în mediul rural, alături de tradiţiile care încă se mai păstrează şi de peisajele din satul românesc, ne fac mult bine imaginii României şi suntem datori să susţinem acest lucru. Aveţi aici un exemplu de mult pomenitul lanţ scurt, unde producătorul, procesatorul, se întâlneşte direct cu consumatorul fără intermediar. Este un concept larg răspândit în Europa, dar la noi mai puţin", a spus Oros, la deschiderea oficială a târgului.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

El susţine că producătorii tradiţionali şi activitatea acestora trebuie sprijinite nu numai de autoritatea centrală, în speţă Ministerul Agriculturii, ci şi de autorităţile locale.

"Cred că merită să sprijinim acest demers, pentru că este o activitate, în primul rând mai sănătoasă, atât pentru producătorii şi procesatorii mici, dar şi pentru consumatori. Noi, ministerul, ca şi autoritate publică centrală, avem obligaţia de a susţine această activitate, dar trebuie susţinuţi şi de către autorităţile publice locale şi judeţene. Acolo unde identifică producători sau procesatori care pot să devină un brand local sau naţional au obligaţia să-i sprijine necondiţionat", a precizat şeful MADR.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

Oros şi-a exprimat regretul faţă de numărul mic de produse tradiţionale româneşti care au fost înregistrate pe scheme europene, deşi la nivel naţional România deţine 727 de astfel de produse.

"Avem cam 727 de produse tradiţionale înregistrate pe schemele de calitate româneşti, dar, din păcate, avem doar 7 produse înregistrate în schemele europene. Pentru două dintre acestea am primit recent dovada de înscriere şi am oferit-o azi producătorilor. Mai avem alte patru produse care sunt în curs evaluare la Bruxelles şi sperăm să accelerăm acest proces de evaluare şi înregistrare a produselor noastre la nivel european. Vreau să mulţumesc tuturor producătorilor pentru ceea ce fac, pentru curajul pe care îl au să rămână în acest domeniu, care nu este foarte uşor, pentru calitatea pe care le-o oferă bucureştenilor, dar şi fermierilor şi ţăranilor din România, tuturor care activează în industria alimentară", a mai spus Oros, urându-le în final "La Mulţi Ani!".

Cele patru dosare trimise în analiză la Comisia Europeană pentru obţinerea înregistrării pe sisteme de calitate europeană vizează produsele: Caşcavalul de Săveni, Salata de icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap şi Plăcinta dobrogeană.

Adrian Oros a înmânat producătorilor dovada înregistrării la nivelul UE, în Registrul Denumirilor de Origine Protejate şi al Indicaţiilor Geografice Protejate, a produselor "Cârnaţi de Pleşcoi" şi "Telemea de Sibiu".

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

Ministrul Agriculturii, secondat de secretarul de stat, Emil Dumitru, a trecut pe la toate standurile organizate în curtea ministerului, peste 30 la număr, a vorbit cu toţi producătorii, şi s-a fotografiat cu fiecare în parte, fără însă a degusta vreun produs. El a precizat că va face acest lucru mai târziu, pentru că nu îşi doreşte ca presa să îl surprindă cu gura plină.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi-a deschis vineri porţile pentru a găzdui o expoziţie cu vânzare de produse agroalimentare româneşti, organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României.

Bucureştenii au posibilitatea de a achiziţiona produse recunoscute şi în curs de recunoaştere pe scheme de calitate naţionale şi europene pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică.

Vizitatorii târgului de 1 Decembrie, "Mâncăm şi trăim româneşte", sunt invitaţi să descopere gustul bucatelor din diferite regiuni ale României, brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf în coajă de brad şi în membrană naturală, caş, cârnaţi de porc, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, drob de porc, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, muşchi afumat, salată icre crap sau ştiucă, batog sau pastramă, macrou afumat la rece, sardeluţe, păstrăv afumat în cobză de brad, cozonac, prăjituri, pită coaptă pe vatră, siropuri, gemuri, dulceţuri din fructe, băuturi spirtoase şi vinuri.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

Târgul va fi deschis de vineri până duminică, între orele 10:00 - 17:00.

În prezent, România deţine şapte produse înregistrate pe sisteme de calitate europeană: Magiun de prune Topoloveni - IGP (2011), Salam de Sibiu - IGP (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei - IGP (2017), Scrumbie de Dunăre afumată - IGP (2018), Cârnaţi de Pleşcoi (2019) şi Telemea de Ibăneşti Denumire de Origine Protejată (2016), respectiv Telemea de Sibiu - Indicaţie Geografică Protejată.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)