Randamentul de investiţie pentru proiectele care vor fi finanţate prin Fondul de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) va fi probabil format din două cifre, a declarat joi Nicolae Albu, membru al Consiliului de Supraveghere al Fondului.

"Trebuie să luăm în considerare faptul că aceste investiţii în primul rând sunt într-o regiune mai riscantă decât pieţele dezvoltate, vorbim pentru România despre o piaţă în curs de dezvoltare sau chiar de o piaţă de frontieră, şi trebuie să luăm în considerare şi riscul, infrastructura, clasa de active, aşa că randamentul trebuie să compenseze toate riscurile din acest domeniu, deci probabil că va fi totuşi un randament de două cifre", a precizat reprezentantul EximBank din cadrul Consiliului de Supraveghere al Fondului de Investiţii al I3M.

Un alt membru din Consiliul de Supraveghere, Pawel Nierada, reprezentând banca poloneză BGK, a comparat procentul de randament de investiţie la care se va putea ajunge în acest fond de investiţii cu randamentele de investiţii în infrastructură din propria bancă, indicând că acolo există un randament de 8%.

"Este posibil să vedem un randament al investiţiei mai bun de 8%", a afirmat Pawel Nierada.

Fondul de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări a fost creat în luna mai 2019 de Guvernele Poloniei şi României, prin banca poloneză BGK şi prin banca românească EximBank, cele două instituţii aducând o contribuţie totală de peste 500 de milioane de euro. Fondul îşi propune să finanţeze proiecte în domeniile infrastructură, energie şi digitalizare în spaţiul format de I3M - România, Polonia, Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia.

Reprezentantul EximBank, Nicolae Albu, a apreciat că există disponibilitatea ca România să majoreze, în viitor, contribuţia financiară iniţială la acest fond.

"Şansele (ca România să crească participarea financiară la fond, n.r.) depind de gradul de implementare sau de concretizare a acţiunilor şi a proiectelor pe care România le propune. În acest sens, pe lângă contribuţia iniţială care a fost asumată de România la constituirea capitalului social al Fondului, există disponibilitate pentru a creşte această contribuţie, dar condiţionat de modul în care proiectele pe care le generează România pot fi structurate astfel încât să primească finanţare de la fond", a precizat Nicolae Albu.

Acesta a explicat, pentru AGERPRES, că proiectele care implică România şi care vor fi depuse la fond pentru finanţare trebuie să asigure rentabilitatea minimă raportată la risc.

"La Bucureşti au fost propuse 6 proiecte de către România, unul a fost în domeniul energiei, trei în domeniul digitalizării şi două în domeniul Transporturilor. Aceste proiecte au fost propuse cu ocazia Summit-ului de la Bucureşti din 2018, când abia se semna scrisoarea de intenţie de către băncile de dezvoltare din cele 6 state din cele 12 din regiune, pentru a demara procesul de constituire a fondului. În aceste condiţii, aceste proiecte - cele 6 propuse de România - vor trebui revizuite şi să ţină cont de criteriile tehnice şi financiare pentru a se califica la finanţare de către fonduri. În primul rând, aceste proiecte trebuie să fie structurate sub forma unor parteneriate public-private sau sub forma unor companii de proiect, SPV sau Project Finance, pentru a putea intra în obiectivul de investiţii sau în scopul de investiţii al fondului. Apoi, ele trebuie să asigure acea rentabilitate minimă raportată la riscul pe care îl presupune proiectul respectiv, astfel încât el să intre pe radar sau să atragă finanţarea din partea unor instituţii sau investitori privaţi", a afirmat Nicolae Albu.

Reprezentantul EximBank în Consiliul de Supreveghere al fondului a subliniat că proiectele României au avantajul de a primi asistenţă tehnică din partea BEI şi a BERD.

"E foarte important faptul că România poate beneficia în acest context de expertiză, atât din partea consultanţilor de investiţii ai fondului, în ceea ce priveşte condiţiile financiare, dar şi de asistenţă tehnică din partea BEI şi a BERD, şi practic, stând toţi la aceeaşi masă, putem fi în stare să generăm nişte proiecte strategice relevante pentru ţara noastră. Nu se pot impune nişte mecanisme statutare prin care să se garanteze că proiectele României vor fi implementate. Ceea ce putem garanta e că stând la aceeaşi masă toţi vom putea să găsim cea mai bună soluţie şi să structurăm cât mai bine proiectele pe care le propune România sau care implică România, de exemplu Via Carpathia este un proiect în care România este tranzitată prin 3 tronsoane şi practic putem să contribuim la dezvoltarea infrastructurii fără a veni cu proiectul nostru, ci doar faptul că suntem parte a unui proiect regional. Deci garanţii nu există, dar putem să structurăm acele proiecte împreună cu toate părţile pe care le-am menţionat, astfel încât să generăm cea mai bună propunere de investiţii pentru Fond", a precizat Nicolae Albu.

Reprezentantul băncii poloneze BGK din cadrul Consiliului de Supraveghere al fondului, Pawel Nierada, a explicat că România va putea beneficia de finanţare de proiecte din acest fond în funcţie de cât de repede va propune proiecte viabile la finanţare.

"Depinde de fiecare Guvern din aceste ţări să aducă proiecte viabile. Fondul nu va face acest lucru, nu va crea şi nu va inventa proiecte, asta ţine de Guvernele noastre, de comunităţile locale, de mediul de afaceri şi de antreprenori. Cât de repede va putea România să beneficieze de Fond? Atât de repede pe cât va propune proiecte viabile", a menţionat Pawel Nierada. AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)