România nu se poate încadra în ţinta de deficit de 3% în acest an, iar bugetul pentru 2020 trebuie să înceapă corecţia, parametrul cheie fiind menţinerea nivelului de deficit din 2019, a declarat, joi, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, la seminarul EU-COFILE 2019.

"Deficitul bugetar este cu 0,8 procente din PIB mai mare faţă de cât era consemnat în execuţia de anul trecut. Noi considerăm că nu ne putem încadra în ţinta de 3%. Noi am şi spus în nota privind rectificarea că avem un buget care are în structura sa o încordare structurală foarte mare, care îşi are izvorul în puţinătatea resurselor şi presiunile foarte mari. Problema nu este atât de stoc. Datoria publică în România la 35% din PIB ai zice că este încă rezonabilă. Polonia are 48 sau 49%, Ungaria în jur de 70%, Croaţia tot peste 70%. Datoria publică, deşi aproape s-a triplat faţă de cea care era în 2007 - 2008, era 14% atunci, ai zice că este rezonabilă. Problema este de fluxuri. Angajamentele sunt copleşitoare şi nu sunt angajamente ipotetice. Nu este vorba de promisiuni. Este vorba de angajamente care sunt statuate în acte normative", a spus Daniel Dăianu.

El a precizat că este posibil ca mulţi să nu înţeleagă magnitudinea acestor angajamente.

"Cu mare nonşalanţă se vorbeşte despre menţinerea calendarului... Am sentimentul că nu există un simţ al proporţiilor. Putem vorbi de un simţ al măsurii. Oameni care au simţul măsurii. Automat te duci cu gândul că un om care are simţul măsurii are şi un simţ al proporţiilor. De ce spun că nu se înţelege magnitudinea acestora? Pentru că în condiţii neschimbate, dacă s-ar menţine calendarul de aplicare, suplimentul de procente din PIB în 2022 ar fi între 3 şi 4% din PIB. Oameni buni, vorbim de 3 şi 4% din PIB, nu de 0,3% sau 0,4%. De aceea spun că nu există un sentiment al proporţiilor", a afirmat Dăianu.

În opinia acestuia, bugetul pe 2020 trebuie să înceapă corecţia, iar parametrul cheie ar fi ca deficitul bugetar de anul viitor să îl depăşească pe cel din 2019, în condiţiile în care este posibil ca acesta să nu fie sub 3%.

Daniel Dăianu a afirmat că instituţia are o nouă evaluare a deficitului pentru 2019, dar a spus că nu doreşte să spună care este cifra. El a declarat că majorarea din 2020 a punctului de pensie are un impact de 3 ori mai mare în 2021. Deficitul în 2020 ar trece de 4% din PIB, în 2021 ar fi peste 5,7% din PIB, iar în 2022 ar fi în jur de 7%. Dăianu a explicat că cifrele iau în considerare doar majorările cu asistenţa socială (inclusiv pensiile), nu şi cele cu salariile.

Seminarul EU-COFILE (European Union Finance & Banking Lectures Project) este organizat de Banca Naţională a României, Asociaţia Română a Băncilor şi Alpha Bank la Centrul de pregătire al BNR din Sinaia. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)