Rata absorbţiei consolidate de fonduri europene la nivelul României este de 32%, respectiv 9,8 miliarde de euro, faţă de media europeană de 35%, a declarat vineri, Roxana Mînzatu, ministrul Fondurilor Europene, demis în urma moţiunii de cenzură adoptată, joi, de Parlament.

"Dacă în decembrie 2016 vorbeam de plăţi efectuate în proiecte de circa 100 de milioane de euro, adică 0,4% din alocarea aferentă României de la Uniunea Europeană, astăzi, în octombrie 2019, plăţile efectuate se apropie de 6 miliarde de euro, 5,9 miliarde de euro, însemnând plăţi în valoare de 22,2%. Aici ne referim strict la plăţile efectuate pe programele din Politica de Coeziune, deci nu sunt incluse Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Programul Operaţional Pescuit, bineînţeles nici subvenţiile care sunt şi ele susţinute din fonduri europene. Astfel încât rata absorbţiei consolidate la nivelul ţării noastre astăzi este de 32%. Deci vorbim de o sumă de 9,8 miliarde de euro. Sumă care a fost cerută şi rambursată de către Comisia Europeană României. Suntem într-adevăr sub media europeană. Media europeană este undeva la 35%. Ne străduim să recuperăm", a spus Roxana Mînzatu, în cadrul unei conferinţe de presă prilejuite de prezentarea bilanţului în domeniul fondurilor europene.

Aceasta a menţionat, referitor la rezultatele guvernării PSD în intervalul 2017 - prezent, că trebuie pornit de la faptul că România are la dispoziţie pe hârtie o alocare de 31 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, din care bani aferenţi Politicii de Coeziune, bani care sunt gestionaţi de Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Dezvoltării Regionale, sunt 23 de miliarde de euro.

"Dacă în decembrie 2016 aveam apeluri lansate în valoare de 15 miliarde de euro, 54% din valoarea programelor operaţionale existente, din care 24% au fost relansate ulterior pentru că nu au fost concepute corect, în intervalul 2017 - 2019 s-au lansat în total 10,4 miliarde de euro, 41% din alocarea programelor operaţionale. Astăzi avem apeluri lansate în valoare de 25,4 miliarde de euro, adică 95% din suma disponibilă pentru România", a afirmat Roxana Mînzatu.

În ceea ce priveşte contractele semnate, ea a a afirmat că, dacă în decembrie 2016 erau 238 de contracte de finanţare semnate, în valoare de 1,3 miliarde de euro, însemnând 5% din alocarea pe programele operaţionale, iar din acestea toate erau proiecte fazate din exerciţiul 2007- 2013, în prezent s-a ajuns la 7.112 contracte semnate, în valoarea de 21 de miliarde de euro.

Roxana Mînzatu a arătat că, în mandatul său din perioada iunie - septembrie, pe Programul Operaţional Infrastructură Mare s-au semnat, la nivel naţional, contracte de finanţare în valoarea de 155 de milioane de euro.

Ea a menţionat că o mare problemă o reprezintă faptul că o serie de proiecte de apă şi apă uzată finanţate prin POIM nu au putut fi semnate şi trimise la Comisia Europeană.

"Marea durere pe care cred eu că pot şi avem cu toţii cei din Ministerul Fondurilor Europene dreptul să o exprimăm, alături de operatorii de apă, alături de cei care investesc bani europeni în reţelele de apă, este că din cauză că România nu a avut un ministru interimar la Mediu şi din cauza acestor neînţelegeri cu preşedintele României, care nu a nominalizat ministru interimar la Mediu, lăsăm pregătite, gata de a fi semnate, dar de o lună de zile întârziate, proiecte în valoare de 7,1 miliarde de euro, gata de a se semna contract de finanţare la nivel naţional şi de a fi trimise la Comisia Europeană în domeniul investiţiilor în apă şi apă uzată", a declarat Roxana Mînzatu.

Ea a menţionat că proiectele nu au putut fi aprobate pentru că lipseşte o hotărâte de guvern referitoare la aplicarea unei rate de 6% de cofinanţare la aceste investiţii. Avizarea hotărârii de guvern trebuia făcută şi de un ministru al Mediului. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)