Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, le cere specialiştilor din institutele de cercetări să fie mai activi în dezbaterea publică pentru a contrabalansa valul populist şi a diminua impactul exagerărilor caracteristice perioadelor electorale.

"Îmi permit să vă mai adresez un apel, dumneavoastră, colegilor din institutele de cercetări, în afară ce această sugestie, de a continua pe axul cercetării legate de programul de aderare în Zona Euro, şi această sugestie este să fiţi mai activi în dezbaterea publică pentru că este nevoie de rigoare ştiinţifică, de gândire economică, sociologică, de calitate, pentru că, pe de o parte să contrabalansăm valul populist, care există nu numai în România, observăm peste tot în Europa, iar pe de altă parte să diminuăm impactul exagerărilor, distorsiunilor care sunt caracteristice, cel puţin perioadelor electorale", a spus Mugur Isărescu, la cea de-a VI-a ediţie a conferinţei internaţionale Economic Scientific Research - Theoretical, Empirical and Practical Approaches - ESPERA 2019.

El a dat şi câteva exemple de dată recentă, respectiv o ştire în care se menţiona că "Guvernatorul a venit cu propunerea să se schimbe moneda", iar alta în care se afirma că "leul a ajuns la fundul prăpastiei".

Guvernatorul BNR a declarat că prima ştire pare să fie o glumă, dar pentru unii cititori schimbarea monedei face referire prin rezonanţă la perioada reformei monetare confiscative din 1947 şi din 1952. De asemenea, el a menţionat că a doua ştire, în care se spune că leul s-a depreciat în ultimele săptămâni şi este la fundul prăpastiei, nu respectă adevărul.

"Vă invit să ieşiţi mai pe larg. Sunteţi institut de cercetări. Cuvântul dumneavoastră, cuvântul Academiei, trebuie să fie auzit ca să spună adevărul economic, adevărul statistic, că nu sunt multe adevăruri statistice", a afirmat Mugur Isărescu.

De asemenea, el a cerut institutului să centreze planul cercetărilor ştiinţifice pe tema aderării la Zona Euro.

"Dacă îmi este permis, şi fără referire la lucrările conferinţei, aş sugera ca axul principal al planurilor de cercetare ale Institutului Naţional de Cercetări Economice "Costin C. Kiriţescu" în următorii patru - cinci ani să fie reprezentat exact pe această temă majoră: aderarea României la Zona Euro, iar optica de abordare a tuturor temelor să graviteze cu precădere în jurul acestui obiectiv. S-ar putea urmări în acest mod evoluţia proceselor de convergenţă sub aspect calitativ şi al indicatorilor monitorizaţi.

El a spus că, pe lângă discuţiile pe marginea soluţionării problemelor şi provocărilor majore cu care se confruntă Zona Euro, dezbaterea poate fi adâncită pentru că au loc schimbări, iar unele sunt predictibile în timp ce altele surprind.

"Dacă noi cu două sau trei săptămâni înainte de sfârşitul acestei luni nu ştim cum va evolua Brexitul, realizăm cât de predictibile sau impredictibile sunt evoluţiile pe scena mondială", a spus

Totodată, el a sugerat se să valorifice rezultatele conferinţei şi să fie realizat şi prezentat un raport anual privind economia şi calitatea vieţii în România sub egida Academiei Române. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)