Ţinta de deficit bugetar asumată de România pentru finalul anului 2019 ar putea fi depăşită şi poate oscila în intervalul 3,4% - 3,7% din PIB, dacă nu vor fi adoptate unele măsuri compensatorii suplimentare credibile, avertizează Consiliul Fiscal, într-o opinie publicată joi, cu privire la proiectul de rectificare a bugetului consolidat şi Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară.

Conform concluziilor, în ceea ce priveşte rectificarea bugetară, Consiliul Fiscal recomandă o creştere a transparenţei în procesul de comunicare a construcţiilor bugetare prin publicarea şi adoptarea ca reper a bugetului general consolidat, "nu doar a unor părţi din acesta".

"Prognoza cadrului macroeconomic aferent primei rectificări bugetare se bazează pe un avans plauzibil al PIB nominal care rezultă dintr-o creştere economică reală mai redusă şi un deflator probabil mai ridicat. De asemenea, ipotezele referitoare la piaţa muncii sunt optimiste, îndeosebi în privinţa ritmului de creştere a numărului de angajaţi. Încă din construcţia iniţială, bugetul general consolidat prevedea o abatere de amploare de la regula privind soldul structural şi, mai mult, exista riscul depăşirii chiar şi a pragului de 3% din PIB - dată fiind şi apropierea ţintei iniţiale de acest plafon", se menţionează în comunicatul Consiliului Fiscal.

De asemenea, Consiliul Fiscal apreciază ca un eventual impact bugetar pozitiv atât al măsurilor de creştere a eficienţei colectării, cât şi al amnistiei fiscale nu poate fi luat în considerare ex-ante în proiecţia veniturilor bugetare, având în vedere principiul prudenţei, statuat de LRFB (Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare).

Reprezentanţii Consiliului notează că au "rezerve însemnate faţă de nivelul propus al veniturilor bugetare - mai ales în cazul celor din TVA şi contribuţii de asigurări sociale", fiind astfel identificat un minus de venituri cumulat situat între 5,8 şi 6,8 miliarde de lei.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, Consiliul Fiscal îşi exprimă rezerva faţă de nivelurile propuse pentru cheltuielile de asistenţă socială şi cele cu achiziţiile de bunuri şi servicii, fiind mai degrabă vorba despre o sub-bugetare a acestora cu 3,5 - 4,5 miliarde de lei.

"O absorbţie mai redusă a fondurilor europene, nedezirabilă din perspectiva dezvoltării economice, ar putea diminua deficitul bugetar cu 2,5 - 3,5 miliarde", susţine sursa citată.

În acelaşi context, reprezentanţii instituţiei apreciază că exista riscuri semnificative de depăşire a ţintei de deficit asumate şi chiar a nivelului de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. Astfel, aceştia sunt de părere că, în absenţa adoptării unor măsuri compensatorii suplimentare credibile, intervalul probabil în care se va plasa deficitul bugetar, la finalul anului 2019, este cuprins între 3,4% şi 3,7% din PIB.

"Politica fiscal-bugetară comportă riscuri importante generate pe plan intern de încordarea severă a construcţiei bugetare. Aceasta este determinată de nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale şi de gradul înalt de rigiditate al cheltuielilor, de angajamente excesiv de ambiţioase în raport cu resursele disponibile. Intervine şi contextul extern, ilustrat de încetinirea activităţii economice, precum şi efectele războiului comercial/valutar între state mari. Sunt de remarcat, în acest context, deficitele gemene relativ ridicate şi singulare în regiune care particularizează economia românească. Consiliul Fiscal apreciază că sunt necesare măsuri serioase de consolidare bugetară, considerând atât nivelul actual al deficitului, cât şi perspectiva pe termen mediu, prin creşterea veniturilor şi/sau raţionalizarea şi eficientizarea cheltuielilor. O majorare substanţială a veniturilor bugetare pare o condiţie sine-qua-non în acest proces de consolidare", se menţionează în opinia Consiliului Fiscal.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) propune o rectificare bugetară pozitivă, care asigură respectarea limitei de 2,76% a deficitului bugetar, cele mai mari diminuări fiind operate, conform proiectului, la Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Cercetării.

Reprezentanţii MFP precizează că sunt asigurate sumele necesare pentru proiectele de investiţii aflate în derulare, în timp ce sunt reduse sumele alocate instituţiilor cu un grad scăzut de utilizare a banilor alocaţi.

Pe de altă parte, bugetele locale cresc cu 4,4 miliarde lei, astfel: 2,9 miliarde de lei pentru echilibrare, din această sumă fiind prevăzute în sumă globală 1,5 miliarde lei, urmând ca diferenţa să se aloce ulterior prin hotărâre de Guvern, şi 1,5 miliarde de lei pentru PNDL. Plafonul de împrumuturi/trageri pentru unităţile administrativ teritoriale s-a majorat cu 400 milioane de lei.

Plafoanele de contractare acordate din disponibilităţile contului general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea proiectelor de investiţii în cadrul Fondului de Dezvoltare şi Investiţii au fost stabilite în sumă de 10 miliarde de lei.

Comunicatul MFP semnalează că Produsul Intern Brut s-a majorat la 1.031 miliarde lei, faţă de 1.022,5 miliarde lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului pe acest an şi că proiectul rectificării bugetare asigură sumele necesare pentru plata pensiilor şi a salariilor.

Totodată, se asigură suma de 135 milioane de lei pentru finalizarea procesului de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi a timbrului de mediu pentru autovehicule, reprezentând accesoriile rămase la suma restituită (dobânzi).

Se vor aloca şi 500 milioane lei pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în acest an.

Tot în proiectul de rectificare bugetară, MFP prevede o majorare, pe sold, a veniturilor bugetului de stat pe anul 2019 cu 2,251 miliarde lei şi a cheltuielilor cu 285,7 milioane lei. În acelaşi timp, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA) pe anul 2019 pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează cu suma de 2,900 miliarde lei. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)