Peste 60.000 de firme s-au ''evaporat'' din economie în 2019; cele mai multe din comerţ, industria prelucrătoare şi transporturi (analiză)
Numărul firmelor şi PFA-urilor radiate de la Registrul Comerţului a ajuns în primele 5 luni din acest an la 62.530, cu 75% mai multe decât anul trecut, ceea ce reprezintă un record şi un semnal de alarmă pentru economia românească, se arată într-o analiză de profil.
Multe din aceste companii radiate activează în domenii cu dezvoltare amplă pe orizontală, precum comerţul, industria prelucrătoare, transporturile şi depozitarea.
"Într-o economie în care blocajul financiar este prezent la scară largă, plata cu întârziere a facturilor fiind aproape generalizată, închiderea unei firme poate avea consecinţe semnificative pe lanţul economic. Cum peste 90% din firme sunt slab capitalizate, orice incident de plată fiind de natură să ducă la blocarea activităţii, dispariţia a zeci de mii de firme poate avea consecinţe semnificative", se menţionează în analiza realizată de Sierra Quadrant, remisă marţi AGERPRES.
Statisticile de la Registrul Comerţului, consultate de Sierra Quadrant, arată că, în primele cinci luni din acest an, peste 62.000 de firme şi PFA-uri au fost radiate, cu 75,66% mai multe decât în perioada ianuarie-mai 2018 (35.597).
Multe dintre ele au fost radiate din oficiu, pentru că nu şi-au redus clasele de activităţi în termenul stabilit de lege, la 5 în cazul Persoanele Fizice Autorizate (PFA) şi respectiv la maxim 10 in cazul Întreprinderilor Individuale. Altele au fost închise pentru că n-au mai rezistat mediului economic plin de provocări, spun analiştii.
,,Sunt, în general, microîntreprinderi şi firme mici, fără putere financiară şi care nu reuşesc să facă faţă provocărilor generate de business. Într-o economie în care creditul furnizor este la modă, iar facturile se plătesc, în medie, la 60-90 de zile, pentru o firmă mică, care are şanse extrem de reduse să obţină o linie de finanţare, supravieţuirea ţine de un fir de aţă, de modul în care reuşeşte să îşi asigure cash-flow-ul. Puşi în faţa unor astfel de provocări, mulţi aleg să renunţe la business", afirmă experţii de la Sierra Quadrant.
Potrivit statisticii, cele mai multe firme radiate în perioada ianuarie-mai 2019 au fost înregistrate în Bucureşti (6.572), în creştere cu peste 1.000 faţă de perioada similară din anul trecut. Pe locurile următoare sunt clasate judeţele Iaşi (3.623), Maramureş (2.534), Bacău (2.391), Prahova (2.327), Cluj (2.129). La polul opus, cu cele mai puţine firme radiate, se află judeţele Covasna (469), Ialomiţa (458), Harghita (503), Giurgiu (519), Tulcea (544) şi Botoşani (687).
Cea mai ridicată rată de creştere a numărului de firme radiate a fost înregistrată în Teleorman, de 212,57%, de la 342 de firme radiate în ianuarie - mai 2018 ajungându-se la 1.069 de firme radiate în primele cinci luni din 2019.
Analiza Sierra Quadrant arată, spre comparaţie, că în tot anul 2018 au fost radiate 80.181 de firme, cu 2,57% mai puţine decât în 2017 (82.295 companii).
"Dacă tendinţa se va menţine şi în semestrul II, nu este exclus ca în 2019 să avem peste 100.000 de firme radiate, fenomen similar cu situaţia din 2010 când, în plină criză, numărul firmelor radiate creştea cu 292% faţă de 2009 şi ajungea la 171.146 de firme şi PFA"', estimează analiştii.
Potrivit analizei, comerţul a devenit cel mai provocator mediu de business, într-o economie în care consumul a ajuns să reprezinte principalul motor al economiei.
"Întârzierile la plată, blocajul financiar, insolvenţele, falimentele se ţin lanţ în acest sector, aflat pe primul loc în statisticile negative ale economiei. Şi radierile sunt la un nivel semnificativ, comerţul atrăgând, de altfel, cele mai multe astfel de proceduri dintre toate domeniile de activitate", precizează analiştii Sierra Quadrant.
Conform documentului, 19.155 de firme şi PFA-uri erau radiate la finele lunii mai, un nivel dublu faţă de cel marcat de perioada similară din anul trecut (9.446). Comerţul este urmat de agricultură, silvicultură şi pescuit cu 11.665 societăţi radiate, construcţiile cu 5.984, industria prelucrătoare (4.950), activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (4.704), informaţii şi comunicaţii (2.352) şi transport şi depozitare (2.108).
La polul opus, sectoarele cu cele mai puţine firme şi PFA-uri radiate au fost în sectorul de administraţie publică şi apărare (6), activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic, activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu (6) şi industria extractivă (60).
Cel mai mult a crescut numărul firmelor radiate din agricultură (153%), industria prelucrătoare (108%), comerţ (102,7%) şi construcţii (100%).
"Dincolo de radierile din oficiu, aşa cum estimăm şi în precedenta analiză, asistăm la o benefică curăţare a mediului de business de firmele cu probleme, iar radierea reprezintă ultimul pas. Modificările aduse legislaţiei insolvenţei au făcut ca firmele de profil din domeniul administrării companiilor în dificultate să îşi optimizeze activitatea. Multe firme cu probleme au fost salvate, altele s-au închis odată cu lichidarea patrimoniului, iar efectele se văd deja în economie", afirmă Ovidiu Neacşu, asociat coordonator al Sierra Quadrant.
La nivelul lunii mai 2019, potrivit analizei, peste 85.000 de firme înregistrau probleme, de la insolvenţe, la suspendări de activitate, dizolvări şi radieri.
Dincolo de statistica privind firmele radiate, 14.157 de firme şi PFA-uri erau dizolvate (în scădere cu 10% faţă de perioada similar din 2018), 2.636 intraseră în insolvenţă (-29%), iar 6.637 îşi suspendaseră activitatea (-21%)
Pe ansamblul economiei, la sfârşitul lunii mai erau active 960.345 de firme şi 373.423 de PFA-uri, în creştere cu 3,88% faţă de perioada similară din 2018.
Potrivit Sierra Quadrant, chiar dacă numărul insolvenţelor, suspendărilor şi dizolvărilor de firme este mai mic decât în 2018, perspectivele din a doua parte a anului nu se anunţă la fel de favorabile.
"În economia reală, provocările generate de întârzierile la plată, de inflaţie şi evoluţia cursului valutar, de criza forţei de muncă şi de creşterea costurilor operaţionale afectează în mod semnificativ apetitul de business al investitorilor. Semnalele externe, de la evoluţia preţului petrolului la cel al aurului (refugiul preferat al investitorilor) şi perspectivele unei posibile noi crize economice, vin să amplifice starea de expectativă pe care mulţi dintre investitori au adoptat-o. Acest fenomen se va traduce tot mai mult într-o accentuare a blocajului financiar, o scădere a comenzilor în economie care, coroborate cu o potenţială depreciere a leului şi o creştere a preţurilor utilităţilor, de la carburanţi la materiile prime, vor reduce în mod semnificativ dinamica economică. Nu este exclus, astfel, ca a doua parte a anului să marcheze o înrăutăţire a climatului de business românesc", afirmă analiştii de la Sierra Quadrant.
Analiza Sierra Quadrant a fost realizată pe baza statisticilor privind dinamica mediului de business prezentate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru perioada ianuarie - mai 2019.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AEI: Românii nu ar trebui să afle din factură costul declarațiilor unui director sau al promisiunilor în numele statului
Românii nu ar trebui să afle din factura de energie cât au costat vorba lungă a unui director, ambițiile unui ministru sau promisiunile făcute în numele statului, este de părere președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată duminică. 'România are nevoie uneori d
Transgaz alocă până la 108,9 milioane de lei pentru primul lot al conductei de gaze Huedin-Lugașu
Societatea Națională de Transport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz alocă între 96,17 milioane de lei și 108,87 milioane de lei, fără TVA, pentru realizarea primului lot al conductei de transport gaze naturale Huedin - Lugașu, potrivit unui anunț de participare publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Contractul vi
Bursa de la București a pierdut, în această săptămână, peste două miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut, în această săptămână, peste 2,37 miliarde de lei la capitalizare (-0,35%), în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 286,95 milioane de lei (-39,09%), potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 678,61 miliarde de lei, &
ANSVSA a suspendat activitatea unității de la Palatul Brukenthal din Avrig, în urma suspiciunii de toxiinfecție alimentară colectivă
Inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au suspendat activitatea unității din cadrul Palatului Brukenthal din Avrig și au aplicat o sancțiune contravențională de 30.000 de lei, în urma unei suspiciuni de toxiinfecție alimentară colectivă. 'Ca urmare a evenimentului înregist
Chisăliță (AEI): Dacă America închide robinetul motorinei, România va plăti mai mult la pompă
O eventuală interdicție a exporturilor americane de motorină ar însemna, pentru România, o creștere a prețului de aproximativ 0,51-1,20 lei/litru, potrivit calculelor realizate de Asociația Energia Inteligentă, care precizează, însă, că sunt ipoteze și rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială și nici o scumpire deja produsă.
Program de guvernare/Un singur centru de decizie pentru transformarea digitală; digitalizarea, declarată prioritate națională apolitică
Programul de Guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat, Siegfried Mureșan, propune un singur centru de decizie pentru transformarea digitală a statului, prin reorganizarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și a altor instituții cu responsabilități specifice, în subordinea șefului Guvernului, excepțiile fiind apărarea ș
Program de guvernare/Accent pe eficientizarea diplomației economice pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin
Eficientizarea diplomației economice și a Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin reprezintă una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare al premierului desemnat, Siegfried Mureșan. Propunerea concretă se referă la corelarea activității ARI
Program de guvernare/Privatizarea competitivă a TAROM și listarea la bursă a unor pachete din Aeroportul Otopeni și Portul Constanța
Statul a folosit ultimul ajutor de restructurare permis de dreptul european pentru următorii 10 ani în cazul TAROM, potrivit Programului de Guvernare depus sâmbătă, la Parlament, de premierul desemnat Siegfried Mureșan, care propune privatizarea competitivă a operatorului aerian național. 'TAROM: statul a folosit ultimul ajutor
Program de guvernare/Ponderea industriei de apărare în PIB ar putea crește de la 0,28% la minimum 1% până în 2030
Creșterea ponderii în PIB a industriei de apărare de la circa 0,28% la minimum 1% până în anul 2030 reprezintă un obiectiv pentru eficientizarea și reformarea ROMARM și a industriei de apărare, se menționează în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. G
Program de guvernare/ România ar putea avea un ghișeu unic pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor
Implementarea unui ghișeu unic și impunerea de termene maxime pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor reprezintă principala măsură propusă pentru debirocratizarea investițiilor, în Programul de guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Cu privire la ajutoarele
Program de guvernare/Guvernul va analiza comasarea APIA și AFIR
Guvernul intenționează să analizeze comasarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), prin lansarea unui studiu de fezabilitate, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament. În
Program de guvernare/Operaționalizarea OMD la nivel național și stimularea atragerii de turiști străini, propuse pentru revitalizarea HoReCa
Operaționalizarea Organizației de Management al Destinației (OMD) la nivel național ca o structură de coordonare a promovării turistice și de integrare a rețelei de OMD-uri locale, județene și regionale, este una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament.
Program de guvernare/Mecanism de compensare a pierderilor fermierilor din cauza secetei, operațional din primăvara anului 2027
Un mecanism de compensare a pierderilor provocate de secetă, pregătit împreună cu Banca Mondială, ar urma să devină operațional din primăvara anului 2027, fiecare beneficiar de plăți directe pe hectar urmând să își poată recupera cheltuielile de înființare a culturilor, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, depus sâmbătă la Parlam
Program de guvernare/Aplicarea TVA de 9% la apartamentele contractate până la finalul lui 2025, prelungită până la 31 iulie 2027
Termenul pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025 va fi prelungit cu 12 luni, până la 31 iulie 2027, fără alte prelungiri ulterioare, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028 pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament.
Program de guvernare/ Noua lege a salarizării unitare s-ar putea adopta până la 31 octombrie 2026
Noua lege a salarizării unitare se adoptă până la 31 octombrie 2026, fără inechități salariale, fără diminuări de venituri, fără noi procese în instanțe și cu atractivitate pentru tinerii profesioniști, se arată în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Alte














