România trebuie să regândească modul în care acţionează la schimbările climatice, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Emil Dumitru, preşedintele interimar al Federaţiei Naţionale Pro Agro.

"Grindina face în fiecare an pagube acolo unde cade. Referitor la sistemul antigrindină, nu ştiu dacă avem ceva de criticat. Dincolo de căderile de grindină, în România trebuie să vorbim despre tornade şi despre schimbări climatice şi despre ce trebuie să facem atât noi, fermierii, cât şi statul. Trebuie să regândim modul în care acţionăm la schimbările climatice. N-am auzit pe nimeni discutând despre perdele de protecţie. Aici profit de ocazie să spun că Academia Română, din fonduri proprii, a făcut circa 70 de hectare de perdele de protecţie. Asta trebuie să facem în zona noastră de sud. Dacă nu vom începe de undeva, nu va avea cine să ne protejeze", a menţionat Dumitru.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat, marţi seara la România TV, că, în 2020, va exista în România un program de investiţii pentru extinderea sistemului antigrindină din Teleorman până în Dobrogea, iar judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea şi Constanţa vor avea o altă protecţie.

"Va funcţiona şi în Bărăgan (sistemul de protecţie antigrindină n.r.). Dacă din 2004 până în 2017 doar şapte puncte de lansare au fost realizate în ţară, noi, accelerând, văzând, ştiind, cunoscând şi înţelegând aceste fenomene, în 2017 şi 2018 am realizat 60 de puncte de lansare şi vom lansa şi anul acesta 65. În Bărăgan este o altă abordare, într-un program de investiţii, unde, de anul viitor, din Teleorman până în Dobrogea, înţelegând judeţele acestea limitrofe Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea şi Constanţa vor avea o altă protecţie", a precizat Daea, într-o intervenţie telefonică la România TV.

La finele săptămânii trecute, ministerul de resort anunţa că Sistemul naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) a lansat 123 de rachete prin două unităţi din zona Moldovei, iar în acele zone nu au fost raportate căderi de grindină pe teritoriul protejat.

În ceea ce priveşte tornada care s-a produs în data de 30 aprilie, Petre Daea preciza pentru AGERPRES că, deşi sistemul antigrindină a funcţionat la acea dată, fiind lansate 16 rachete la nivel naţional, fenomenul meteo extrem s-a produs la o înălţime mult mai mare decât ar fi putut acţiona rachetele antigrindină. Din cauza acestui fenomen, aproximativ 50 de hectare dintr-o plantaţie viticolă din zona Urlaţi, judeţul Prahova, a fost distrusă, iar producţia acestui an a fost compromisă.

Datele prezentate, marţi, de către Petre Daea arată că suprafaţa agricolă afectată de fenomenele meteo extreme este undeva sub 7.000 de hectare la nivelul ţării, dar situaţia nu este atât de dramatică.

"Am făcut inventarul suprafeţelor. Situaţia nu este atât de dramatică ca suprafaţă şi asta ne bucură. Sigur ne întristează pentru fermierii care au fost atinşi. La nivelul ţării suprafaţa este undeva sub 7.000 de hectare. Facem această evaluare la faţa locului, vedem gradul de afectare, de calamitate, apoi luăm deciziile tehnice la faţa locului. Începem să reînsămânţăm în culturile înfiinţate în această primăvară şi este timp pentru a fi reînsămânţate şi a se relua cultura respectivă pe suprafeţele afectate. Sunt probleme la grâu, unde gradul de afectare până la această data ne indică faptul că nu există o pierdere totală, ceea ce înseamnă păstrarea culturii de grâu până la recoltare în aşa fel încât prin producţia pe care o obţin de pe aceste suprafeţe să reducă paguba pe care o au", a spus Daea.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), peste trei milioane de hectare cu grâu, orz şi rapiţă au fost însămânţate în toamna anului trecut, grâul ocupând mai mult de 68% din această suprafaţă. Astfel, în toamna anului 2018 s-a însămânţat o suprafaţă de 3.004.800 hectare, din care grâul ocupă 2.055.682 hectare, orzul 266.585 hectare şi rapiţa 476.936 hectare. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)