Companiile din România au nevoie de experţi în legislaţia muncii, profesie care nu beneficiază încă de o lege de reglementare specifică, în condiţiile în care controalele Inspecţiei Muncii creează dificultăţi, deoarece amenzile nu sunt transmise către angajaţi, ci către investitori, a declarat luni vicepreşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR), Radu Godeanu.

"Toti avem greutăţi, dar necazul pe care ni-l provoacă un control al ITM este extraordinar de mare, iar această amendă nu vine către un angajat al firmei, ci se adresează direct investitorului, angajatorului. (...) Banii din amenzi merg la bugetul de stat, deci statul nu are de ce să se plângă. Din păcate, aceste fapte (pentru care companiile sunt amendate, n.r.) sunt cauzate în mare măsură de lipsa de seriozitate cu care sunt privite de multe ori aceste relaţii de muncă. Marea majoritate (a amenzilor, n.r.) este cauzată de lipsa unui expert, asta este evident. Se simte nevoia unui expert din ce în ce mai mult, acest lucru este evident. Aşa cum ştiţi, noi suntem foarte atenţi ca să promovăm în rândul membrilor noştri nevoia de această expertiză. Aşteptăm cu nerăbdare să definim propunerea legislativă pe care am făcut-o şi care e acum în dezbatere, să cădem de acord cu sindicatele şi cu patronatele despre care sunt atribuţiile, la ce anume ne referim atunci când vorbim de experţi în legislaţia muncii", a afirmat reprezentantul UGIR, în cadrul Summitului Internaţional al Experţilor în Legislaţia Muncii, organizat de Uniunea Naţională a Experţilor în Legislaţia Muncii (UNELM).

Preşedintele Uniunii, Corneliu Benţe, a explicat rolul experţilor în legislaţia muncii, dar şi provocările cu care se confruntă această profesiune în contextul european.

"Principiul unui venit minim european, adaptat fiecărei ţări, figurează şi în baza europeană a drepturilor sociale adoptată la Goteborg, dar este încă foarte controversat la nivel european. Încă nu s-a adoptat un astfel de salariu minim. Deci vorbind de aceste noi tendinţe europene, considerăm că un expert în piaţa muncii poate identifica punctul de echilibru dintre rigorile legii, nevoile de flexibilitate ale angajatorilor şi nevoia de protecţie a lucrătorilor", a precizat preşedintele UNELM.

"Un alt obiectiv important al acestor profesionişti este concilierea conflictelor de muncă existente la un moment dat între lucrători şi angajatori. Prin legiferarea acestei proceduri vom obţine un număr mai mic de reclamaţii adresat Inspecţiei Muncii, dar, evident, şi diminuarea semnificativă a litigiilor ajunse pe rolul instanţelor de judecată. Nu în ultimul rând, reprezentarea extrajudiciară a angajatorilor în faţa inspectorilor de muncă constituie o activitate esenţială a expertului în legislaţia muncii. Iată că expertul în legislaţia muncii, prin activitatea sa preventivă, nu face altceva decât să promoveze relaţiile de muncă corecte, se sprijine acţiunile comune ale statului, patronatelor şi sindicatelor în vederea reducerii muncii nedeclarate", a continuat Corneliu Benţe.

Preşedintele UNELM şi-a exprimat speranţa că legea de reglementare a experţilor în legislaţia muncii va fi adoptată în scurt timp în Parlament.

"În România, profesia de expert în legislaţia muncii nu are încă o lege de reglementare specifică. A fost depusă o iniţiativă legislativă în care se propune, printre altele, înfiinţarea serviciilor externe de resurse umane şi concilierea conflictelor de muncă ca procedură prealabilă deschiderii acţiunii în justiţie. Sperăm ca împreună cu partenerii sociali, patronatele şi sindicatele, să convingem factorii decizionali că România are nevoie ca această profesie liberală să fie recunoscută, şi prin urmare ca această iniţiativă legislativă să fie adoptată de Parlament. Reamintesc că această profesie există în clasificarea ocupaţiilor din România de mai bine de 10 ani, iar competenţele profesionale ale acestora au fost stabilite printr-un standard ocupaţional aprobate de către Autoritatea Naţională pentru Calificări", a încheiat Corneliu Benţe. AGERPRES/(AS - autor: George Coman, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)