Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) susţine extinderea treptată la 15 clase a învăţământului obligatoriu, însă, pentru a putea fi realizat acest lucru, trebuie rezolvate o serie de probleme serioase cu care se confruntă sistemul, potrivit unui comunicat al sindicatelor, remis, marţi, AGERPRES.

În primul rând, trebuie găsite soluţii pentru o problemă care trenează mulţi ani: deficitul locurilor la grădiniţă. Numai în Bucureşti există un deficit de 7.000 de locuri iar numărul cadrelor didactice din învăţământul preşcolar este insuficient şi sunt multe situaţii în care educatoarele sunt nevoite să lucreze cu grupe de preşcolari supradimensionate.
 
Totodată, trebuie spus că integrarea copiilor în sistemul de educaţie nu poate fi făcută dacă nu le este pusă acestora la dispoziţie dotările necesare, precum şi cadre didactice bine pregătite. 
 
"Este foarte bine că a fost luată această decizie de extindere a învăţământului obligatoriu. Dar trebuie să înţelegem, măcar acum, de ce este importantă creşterea finanţării sistemului de educaţie din România. Nu e suficient că aduci nişte copii în grădiniţe, şcoli sau licee, pe care îi aşezi în bănci şi îi ţii ocupaţi", a afirmat Simion Hăncescu, preşedintele FSLI, citat în comunicat.

Potrivit acestuia, educaţia trebuie să dezvolte, iar acest lucru înseamnă locuri suficiente, pentru un acces egal al tuturor copiilor în gradiniţe şi şcoli, unităţi de învăţământ dotate cu materiale didactice care să ofere o nouă perspectivă a stilului de predare şi de învăţare - unul modern, nu unul tern care oboseşte elevii, precum şi readaptarea programelor şcolare la cerinţele de pe piaţa muncii, pentru a avea tineri absolvenţi cu şanse reale de angajare şi funcţionali din punct de vedere profesional.

"Şi, da, trebuie spus, pentru toate acestea avem nevoie de strategi buni în educaţie şi de bani pentru investiţii. Altfel, nu facem decât să îngrămădim nişte copii sau tineri în săli de clase", a adăugat Hancescu.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni o lege pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, care prevede că învăţământul general obligatoriu este extins treptat la 15 clase, până în anul 2030.

Actul normativ prevede că grupa mare din învăţământul preşcolar, învăţământul primar, gimnazial şi învăţământul liceal devin obligatorii până în 2020.

"Învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii doi ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030. Frecventarea învăţământului obligatoriu poate înceta la forma cu frecvenţă la 18 ani", se stipulează în actul normativ. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)