Strategia României pentru Inteligenţă Artificială (IA) va trebui să răspundă explicit la întrebarea câţi experţi români va pregăti şcoala în acest domeniu, atrage atenţia Andreea Paul, conferenţiar universitar doctor şi preşedintele think-tank-ului INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate, într-un comunicat de presă transmis luni AGERPRES.

În viziunea sa, România este chemată de către Comisia Europeană să-şi elaboreze propria strategie naţională pentru inteligenţă artificială până la jumătatea acestui an, în timp ce China, SUA, Canada, Japonia şi toate ţările avansate din Uniunea Europeană (UE) dispun deja de planuri clare de acţiune în domeniu.

'Din estimările think-tank-ului INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate, în absenţa unor cifre statistice oficiale, astăzi sunt doar câteva programe masterale şi doctorale care şcolesc sub 100 de experţi români în IA. La aceştia se adaugă cursurile rapide pentru care au optat circa 1.000 de români, în absenţa oportunităţilor universitare de profil. Totalul de 1.100 este infim raportat la numărul de absolvenţi de studii superioare. Nu am luat în calcul românii plecaţi la studii superioare în străinătate care, probabil, în marea lor majoritate, nu se vor întoarce acasă', susţine Andreea Paul, conferenţiar universitar doctor şi preşedintele INACO.

Potrivit sursei citate, în prezent, Japonia are aproximativ 2.800 de absolvenţi pe an în domeniul IA, dar şi-a stabilit ca plan propriu de acţiune ca, până la finele anului 2020, aproximativ 250.000 de persoane din cei circa 600.000 de absolvenţi cu studii superioare avansate să deprindă competenţe avansate în acest domeniu.

"Pornind de la primii ani de şcoală, unde se impune introducerea educaţiei digitale, continuarea pregătirii în domeniul aplicaţiilor digitale - indiferent de parcursul tehnic sau teoretic şcolar -, până la studiile universitare avansate chemate să livreze pieţei muncii specialişti în IA, în contextul dezvoltării internetului tuturor lucrurilor, în care dispozitivele şi sistemele inteligente sunt legate între ele, pot împărtăşi informaţii şi baze mari de date. Noi produse şi servicii, noi oportunităţi de afaceri şi noi competenţe sunt necesare României pentru a-şi întări avantajele competitive în domeniul IT. Să fie, însă, foarte clar: dacă nu se vor acorda remuneraţii similare în educaţie cu cele din sectorul privat, va fi dificil să asigurăm numărul de instructori în IA pentru a preda studenţilor sau profesori de informatică şi noi tehnologii 4.0 pentru a preda elevilor. Aceste eforturi ar trebui să meargă mână în mână cu măsurile luate în tehnologizarea mediului academic, în sectorul privat şi public, deopotrivă', este de părere Paul.

În acest context, INACO face un apel la ministerele Educaţiei, Muncii, Mediului de Afaceri, Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale să urgenteze elaborarea Strategiei naţionale de inteligenţă artificială, asumându-şi un plan de acţiune ambiţios şi tangibil, care să răspundă rigorilor Revoluţiei digitale 4.0 şi ale economiei viitorului, asigurând competenţele necesare copiilor şi tinerilor de azi pentru piaţa muncii viitoare, în acord cu Ghidul Meseriilor Viitorului publicat anul trecut de organizaţia non-guvernamentală.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) a anunţat, în data de 13 martie, că înţelegerea comună dintre Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, în domeniul digital, şi Parlamentul European (PE), privind Programul "Europa Digitală" a fost confirmată în Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi al Consiliului UE (Coreper).

Înţelegerea comună confirmată de Coreper, cu privire la propunerea de instituire a unui nou program de finanţare, "Europa digitală', pentru perioada 2021-2027, urmăreşte să promoveze lansarea pe scară largă şi adoptarea de tehnologii digitale esenţiale, cum ar fi aplicaţiile de inteligenţă artificială şi instrumentele de securitate cibernetică de ultimă oră.

Programul "Europa digitală' va oferi finanţare pentru proiecte în cinci domenii esenţiale: calcul de înaltă performanţă, inteligenţă artificială, securitate cibernetică, competenţe digitale avansate şi asigurarea utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale în întreaga economie şi societate.

În acelaşi timp, Programul va sprijini formarea competenţelor digitale avansate pentru cetăţeni, precum şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi administraţiile publice. Finanţările vor contribui la asigurarea accesului uşor şi sigur la serviciile publice digitale prin consolidarea interoperabilităţii serviciilor publice la nivelul UE.

"Europa digitală' va fi complementar unui număr de alte programe care sprijină transformarea digitală, cum ar fi "Horizon Europe' şi mecanismul "Connecting Europe Facility'.

MCSI precizează că înţelegerea comună dintre Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, în domeniul digital, şi Parlamentul European, nu include aspectele legate de buget, acestea urmând a fi discutate ca parte a negocierilor privind viitorul Cadru financiar multianual al Uniunii Europene (CFM) pentru perioada 2021-2027. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)