Fetea (ACA): Sunt optimist în privinţa producţiei de miere din acest an, deşi culesul la rapiţă a fost compromis
Producţia de miere din 2018 a fost mai bună decât în anul anterior, dar nu a depăşit 27.000 de tone, întrucât seceta a afectat considerabil culturile de floarea soarelui, iar pentru anul acesta culesul de rapiţă a fost compromis, a declarat, vineri, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, la Târgul Naţional al Mierii.
"Anul trecut am avut o producţie de miere de 26.000 - 27.000 de tone. Seceta a afectat culturile de floarea soarelui, care acoperă peste 35% din producţia anuală, şi aici ne-a afectat cel mai mult. Pentru anul acesta sunt optimist în privinţa producţiei, deşi la rapiţă primul cules din fiecare an, care asigură cam 8-10% din totalul producţiei de miere, a fost compromis. Nu vom avea decât un cules de dezvoltare. Am fost în vreo 20 de judeţe şi în afară de vestul ţării şi în sud, undeva prin Dâmboviţa şi Ialomiţa, nu prea mai sunt culturi de rapiţă. (...) Fie nu s-a putut semăna, fie unde s-a semnat nu a răsărit, iar fermierii au fost obligaţi să are suprafeţe mari de cultură", a explicat Fetea.
Pe de altă parte, datele oficiale prezentate de secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Alexandru Valentin Ţachianu, preluate de la Eurostat, arătau că producţia de miere a României s-a apropiat anul trecut de 31.000 de tone, iar consumul a ajuns la 1,18 kg/locuitor/an. Reprezentanţii ACA susţin că în aceste cifre sunt incluse toate cantităţile de miere din ţară, inclusiv cele care se vând "la negru".
"Probabil, dacă se pune toate mierea, avem o producţie de 30.000 de tone de miere, dar pe piaţă apar doar 20.000 - 22.000 de tone, restul se vinde la negru şi dacă am aduna şi această miere care se vinde la negru - vedeţi, dacă mergeţi spre Braşov, toată şoseaua este ocupată de brânzeturi, de ţuică, de siropuri şi miere. Din păcate, nu o consumam noi, pentru că nu avem această educaţie de a consuma produse naturale şi sănătoase", a mai spus şeful ACA.
În ceea ce priveşte consumul de miere, Fetea a subliniat că în România se înregistrează un consum redus de miere, menţionând că este vorba, în medie, de 600 de grame pe locuitor într-un an.
"Consumul de miere este sub un kilogram pe locuitor pe an, practic în jur de 600 de grame, deşi Eurostat - pe baza unor date pe care le primeşte de la instituţii - arată un consum de peste un kilogram - dar oricum suntem în coada Europei. Mai avem multe de a lucra aici, iar acel program cu mierea în şcoli ar fi o gură de oxigen pe apicultură. Problema este că nu suntem noi pregăti, sectorul apicol, cu acele staţii de procesare care să asigure valorificarea produselor româneşti. Altfel, sigur firmele de procesare care aduc miere din Ucraina şi din China vor face imediat infuzie în toate şcolile, cu miere din altă parte, şi apicultorul roman rămâne de căruţă. Ori, nu acesta este interesul de a promova produsele de import, ci produsele româneşti", a explicat preşedintele ACA.
El a menţionat că au fost discuţii la Ministerul Agriculturii referitoare la promovarea unui ajutor de minimis de până la 200.000 de euro care să ajute tocmai la înfiinţarea unor staţii de procesare în fiecare judeţ.
"Dacă programul 'Mierea în Şcoli' va fi reactivat - şi eu sunt convins că va fi - să avem această capacitate de procesare. Mai mult, prin Programul Naţional Apicol au fost propuneri să se asigure fonduri pentru a dezvolta procesarea, aceste puncte de procesare, atât la ceară, cât şi la miere. Avem nevoie de ele tocmai pentru a promova produsul românesc", a spus Fetea.
În toamna anului trecut, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu anunţa că programul "Mierea în şcoli" va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, ceea ce însemna că 1,4 milioane de copii urmau să primească un borcan de 350 de grame de miere polifloră din producţie internă. Din păcate, din informaţiile primite de ACA, acest program a fost suspendat pentru o perioadă de trei ani.
Întrebat care sunt motivele suspendării acestui program, oficialul MADR a răspuns: "Nu aş putea să vă spun, nu banii au fost o problemă, ceva în contextul OUG 114, dar încercam să rezolvăm".
Vineri, şi-a deschis porţile Târgul Naţional al Mierii, pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură, evenimentul fiind la cea de-a douăzecea ediţie.
Ediţia de primăvară a târgului are loc în acest an în perioada 29 - 31 martie 2019 şi reprezintă cel mai important eveniment de profil din Capitală şi este deja un eveniment tradiţional, care se bucură de o foarte bună participare, atât din partea consumatorilor de produse apicole, cât şi din partea apicultorilor ca participanţi sau expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole.
România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins în anul 2015 un vârf de 1,47 milioane de familii de albine.
La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.
Potrivit datelor ACA, în ultimii 2-3 ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, însă şi în aceste condiţii România se află tot la coada clasamentului, la nivel european. Datele statistice arată că românii consumă de 3-4 ori mai puţină miere comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia. Din păcate, tot din cifrele statistice, se vede că românii consumă în fiecare zi 70 de grame de zahăr şi doar 3 grame de miere. AGERPRES/(A - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Reunificarea ANAF cu Vama, o decizie care anulează o reformă instituțională înainte să-și producă efectele (sindicat)
Sindicatul Național Meridian consideră că măsura prevăzută în programul de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan privind reunificarea Autorității Vamale Române (AVR) cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) trebuie analizată cu maximă responsabilitate, atât din perspectiva funcționării administrației vamale, cât și prin r
AMOFM: 5.405 de șomeri în București, în august; rata șomajului a ajuns la 0,41%
Numărul șomerilor înregistrați la nivelul Capitalei era de 5.405 persoane la sfârșitul lunii august, astfel încât rata șomajului a ajuns la 0,41%, a anunțat luni Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMOFM). Din numărul total de șomeri înregistrați, 3.348 erau femei. Potrivit sursei citate, la sfâ
COTAR cere amânarea sancțiunilor pentru neplata TollRo
Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) solicită amânarea sancțiunilor pentru neplata TollRo și eliminarea temporară a tarifului fix de 2.000 de lei, până la data la care sistemul electronic devine funcțional. Potrivit organizației, Parlamentul trebuie să voteze, în regim de urgență, un proiect de l
Cheltuielile companiilor pe zona de IA s-au majorat cu 406%, în 2026 față de anul trecut (analiză)
Cheltuielile destinate produselor bazate pe Inteligență Artificială (IA) ale clienților de business au crescut cu 406%, în acest an față de anul 2025, arată o analiză de specialitate, publicată recent. Conform datelor centralizate de Revolut Business, companiile au cheltuit cu de peste zece ori mai mult pentru IA în comparație cu c
AEI: Românii nu ar trebui să afle din factură costul declarațiilor unui director sau al promisiunilor în numele statului
Românii nu ar trebui să afle din factura de energie cât au costat vorba lungă a unui director, ambițiile unui ministru sau promisiunile făcute în numele statului, este de părere președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată duminică. 'România are nevoie uneori d
Transgaz alocă până la 108,9 milioane de lei pentru primul lot al conductei de gaze Huedin-Lugașu
Societatea Națională de Transport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz alocă între 96,17 milioane de lei și 108,87 milioane de lei, fără TVA, pentru realizarea primului lot al conductei de transport gaze naturale Huedin - Lugașu, potrivit unui anunț de participare publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Contractul vi
Bursa de la București a pierdut, în această săptămână, peste două miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut, în această săptămână, peste 2,37 miliarde de lei la capitalizare (-0,35%), în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 286,95 milioane de lei (-39,09%), potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 678,61 miliarde de lei, &
ANSVSA a suspendat activitatea unității de la Palatul Brukenthal din Avrig, în urma suspiciunii de toxiinfecție alimentară colectivă
Inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au suspendat activitatea unității din cadrul Palatului Brukenthal din Avrig și au aplicat o sancțiune contravențională de 30.000 de lei, în urma unei suspiciuni de toxiinfecție alimentară colectivă. 'Ca urmare a evenimentului înregist
Chisăliță (AEI): Dacă America închide robinetul motorinei, România va plăti mai mult la pompă
O eventuală interdicție a exporturilor americane de motorină ar însemna, pentru România, o creștere a prețului de aproximativ 0,51-1,20 lei/litru, potrivit calculelor realizate de Asociația Energia Inteligentă, care precizează, însă, că sunt ipoteze și rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială și nici o scumpire deja produsă.
Program de guvernare/Un singur centru de decizie pentru transformarea digitală; digitalizarea, declarată prioritate națională apolitică
Programul de Guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat, Siegfried Mureșan, propune un singur centru de decizie pentru transformarea digitală a statului, prin reorganizarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și a altor instituții cu responsabilități specifice, în subordinea șefului Guvernului, excepțiile fiind apărarea ș
Program de guvernare/Accent pe eficientizarea diplomației economice pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin
Eficientizarea diplomației economice și a Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin reprezintă una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare al premierului desemnat, Siegfried Mureșan. Propunerea concretă se referă la corelarea activității ARI
Program de guvernare/Privatizarea competitivă a TAROM și listarea la bursă a unor pachete din Aeroportul Otopeni și Portul Constanța
Statul a folosit ultimul ajutor de restructurare permis de dreptul european pentru următorii 10 ani în cazul TAROM, potrivit Programului de Guvernare depus sâmbătă, la Parlament, de premierul desemnat Siegfried Mureșan, care propune privatizarea competitivă a operatorului aerian național. 'TAROM: statul a folosit ultimul ajutor
Program de guvernare/Ponderea industriei de apărare în PIB ar putea crește de la 0,28% la minimum 1% până în 2030
Creșterea ponderii în PIB a industriei de apărare de la circa 0,28% la minimum 1% până în anul 2030 reprezintă un obiectiv pentru eficientizarea și reformarea ROMARM și a industriei de apărare, se menționează în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. G
Program de guvernare/ România ar putea avea un ghișeu unic pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor
Implementarea unui ghișeu unic și impunerea de termene maxime pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor reprezintă principala măsură propusă pentru debirocratizarea investițiilor, în Programul de guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Cu privire la ajutoarele
Program de guvernare/Guvernul va analiza comasarea APIA și AFIR
Guvernul intenționează să analizeze comasarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), prin lansarea unui studiu de fezabilitate, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament. În











