În industrie, activitatea extrem de slabă din decembrie s-a prelungit şi după anul nou, deşi în ianuarie se văd şi mici semne de redresare, conform Barometrului Industriei din România, realizat de IRSOP & SNSPA-Facultatea de Management, remis luni AGERPRES.

Potrivit studiului, contracţia de la 'schimbarea anilor' are caracter ciclic şi reprezintă o slăbiciune structurală a industriei. Cauzele principale sunt sezonalitatea şi capacitatea slabă a companiilor de a atrage comenzi suficiente care să stabilizeze creşterea şi să diminueze efectele sezoniere. Inevitabil, contracţia activităţii determină venituri mai mici, exces de capacitate şi dificultăţi de relansare a creşterii, din cauza nivelului scăzut de la care începe revenirea.

"De obicei, în luna ianuarie managerii au aşteptări mai pozitive despre ce va fi în viitor, decât în orice altă lună a anului. Aşteptările sunt 'adaptative' în sensul că se bazează mai puţin pe situaţia actuală şi mai mult pe convingerea că fazele de
revenire ale activităţii vor fi şi în acest an mai mult sau mai puţin la fel cum au fost în anul care a trecut", se spune în comunicat.

În document se menţionează că volumul producţiei a crescut de la un indice de 40 în decembrie la 45 în ianuarie, dar a rămas în zona de contracţie, sub 50 de puncte. Scăderea activităţii timp de două luni consecutiv poate afecta rata medie de creştere anuală şi economia în ansamblu. Un alt efect este creşterea datoriei corporatiste, datorită veniturilor mai slabe.

"Începând din 2014, în fiecare lună, IRSOP şi SNSPA întreabă un eşantion de manageri dacă în firma lor producţia, comenzile, stocurile, angajările şi alţi parametrii au crescut sau au scăzut faţă de luna precedentă. Un index bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte şi contracţie dacă scade sub 50. Stocurile au rămas la 45 de puncte, faţă de 44 în decembrie, reflectând nivelul scăzut al cererii şi al producţiei. Comenzile neexecutate au scăzut şi mai mult de la 43 în decembrie la 40 în ianuarie, pe fondul lichidării lucrărilor începute şi a fluxului redus de comenzi noi",se arată în document.

În ceea ce priveşte cererea, comenzile noi arată o creştere slabă de la 39 în decembrie la 43 în ianuarie. Dar ambele valori se află în zona de contracţie. Media cererii pe lunile decembrie şi ianuarie a avut nivelul cel mai scăzut din ultimele 12 luni. Comenzile pentru export reprezintă singurul semnal încurajator. Indicele a urcat de la 50 în decembrie la 59 în ianuarie şi se află acum în zona de expansiune. Dacă relansarea exportului se confirmă în lunile următoare, înseamnă că industria ar putea fi mai puţin atinsă de slăbirea activităţii economice globale. Totuşi, efectul exportului asupra economiei depinde de situaţia internaţională. Creşterea bazată pe export funcţionează de obicei când economia globală e în plin avânt.

Realizatorii studiului menţionează că importurile de materii prime au rămas deocamdată staţionare la 49 de puncte, faţă
de 48 în decembrie, dar vor creşte probabil în contextul intensificării exportului.

Potrivit studiului, numărul angajaţilor se află în contracţie uşoară dar permanentă încă din octombrie anul trecut. În decembrie, valoarea indicelui a fost 45, iar în ianuarie a urcat la 48. Când numărul de angajaţi nu creşte în mod real, înseamnă că nici producţia si nici veniturile din taxe şi impozite nu au şanse mari să crească în perioada următoare.

Conform documentului, costurile de producţie au crescut însă puternic, de la 70 în decembrie la 75 în ianuarie şi au atins valoarea lunară cea mai mare din ultimii 5 ani de când datează Barometrul Industriei. Deocamdată creşterea s-a produs două luni la rând. Continuarea creşterii în următoarele 2-3 luni poate reprezenta un semnal de inflaţie. Dar independent de evoluţie, cheltuielile mai mari ale firmelor se vor transfera la distribuitori şi la consumatorul final.

Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au crescut mai puţin decât cheltuielile, de la un indice de 58 în noiembrie, la 60 în decembrie şi 62 în ianuarie. În condiţiile de cerere scăzută şi incertitudine, o creştere chiar şi modică a preţurilor nu reflectă o conjunctură favorabilă, ci mai degrabă tendinţe inflaţionare.

"Indicele sintetic care măsoară aşteptările managerilor despre ce va fi peste şase luni a urcat de la 65 în decembrie la 70 în ianuarie. Mişcarea e similară cu cea petrecută în ianuarie 2018, când indexul 'a sărit' de la 67 în decembrie la 71 în ianuarie. Dar creşterea aşteptărilor nu pare să fie bazată pe convingeri eminamente raţionale. Când aşteptările cresc puternic gradul lor de omogenitate tinde să scadă. Valoarea care descrie această relaţie este abaterea standard, adică gradul în care aşteptările individuale se abat de la media grupului. Când abaterea standard creşte, omogenitatea aşteptărilor e mai mică. Spre exemplu, în ianuarie, aşteptările privind 'comenzile noi peste 6 luni' au fost net mai mari decât în decembrie (73 faţă de 60), dar omogenitatea lor a fost mai mică decât în decembrie", explică realizatorii Barometrului Industrial.

Omogenitatea mai mică semnalează un sentiment mai mare de nesiguranţă colectivă, chiar dacă nivelul general al aşteptărilor e mai ridicat. Aşteptările mari par să reflecte mai multă incertitudine decât aşteptările mai mici.

Barometrul Industrial este realizat de IRSOP & SNSPA Facultatea de Management pe un eşantion de 302 de
firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Datele au fost culese prin interviuri directe cu managerii firmelor în intervalul 18-19 februarie 2019. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)