Propunerea legislativă privind instituirea unei taxe pe activele bancare indică faptul că aceasta ar urma să fie percepută trimestrial, ceea ce poate conduce la interpretarea că va fi plătită de patru ori pe parcursul unui an, rezultând un nivel al taxei foarte ridicat, avertizează experţii PwC România, într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES.

"La acest moment, aşa cum este redactată propunerea legislativă privind instituirea unei taxe pe activele bancare, indică faptul că aceasta ar urma să fie percepută trimestrial, ceea ce poate conduce la interpretarea că aceasta va fi plătită de 4 ori pe parcursul unui an, rezultând un nivel al taxei foarte ridicat. La actualul nivel al dobânzilor interbancare ROBOR, această taxă s-ar putea ridica la un nivel de 3,6% anual, în condiţiile în care valoarea activelor nete ale băncilor era de 445 de miliarde de lei, la sfârşitul lunii septembrie, conform datelor BNR - aceasta ar rezulta în încasări de 16 miliarde de lei. Totuşi, estimările autorităţilor din nota de fundamentare a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă vorbesc despre venituri anuale de 3,6 miliarde de lei din aplicarea acestei taxe în sectorul bancar, ceea ce indică faptul că autorităţile mizează totuşi pe perceperea taxei o singură dată pe an sau la un nivel al dobânzilor ROBOR semnificativ sub cel înregistrat în prezent în piaţa bancară", afirmă consultanţii.

În viziunea PwC România, nivelul la care a fost stabilită această taxă este cel mai ridicat din Uniunea Europeană (în condiţiile actuale ale dobânzilor interbancare), în celelalte state membre în care se aplică o astfel de taxă (Ungaria, Polonia, Austria, Marea Britanie), nivelul fiind semnificativ mai scăzut, iar "taxa nu este gândită în sistem progresiv".

În ceea ce priveşte modificările preconizate în sectorul Telecomunicaţiilor, prin care s-ar institui, printre altele, un prag minim al taxei de licenţă într-un procent de 4% din cifra de afaceri din anul precedent, experţii notează că, potrivit Directivei Europene 2002/20/CE privind autorizarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice, furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice le pot fi impuse taxe administrative în vederea finanţării activităţilor autorităţii naţionale de reglementare în domeniul gestionării sistemului de autorizare şi al acordării dreptului de utilizare, dar numai dacă aceste taxe sunt limitate la acoperirea costurilor administrative efective.

Totodată, în cazul contribuţiilor ce ar urma să fie instituite în sectorul energetic, consultanţii PwC România precizează că "vorbim despre o creştere de 30 de ori a contribuţiei percepute pentru operatorii economici din domeniul energiei electrice şi termice, ceea ce reprezintă o majorare semnificativă, care va avea un impact negativ asupra activităţii acestora". " Însă, deşi legea vorbeşte de perceperea unei contribuţii, nu este clar dacă în substanţă, prin introducerea unei astfel de măsuri legislative, nu se instituie în fapt un impozit pe cifra de afaceri a operatorilor din domeniu, fapt ce ar putea contraveni prevederilor Directivei Europene privind TVA', explică Andreea Mitiriţă, partener, lider al echipei de servicii de consultanţă fiscală pentru sectorul energetic, PwC România.

De asemenea, în privinţa plafonării preţului la gaze naturale la valoarea de 68 de lei/MWh "aceasta contravine legislaţiei europene care dă posibilitatea statelor membre să introducă astfel de măsuri numai în anumite condiţii şi pe perioade nu mai lungi de 6 luni".

O altă măsură fiscal-bugetară vizează Pilonul II de pensii, care prevede că participanţii la fondurile de pensii se pot retrage anticipat după 5 ani de cotizare la acel fond. În cazul în care retragerea are loc înainte de pensionare, în momentul transferării activelor, se va percepe un comision de 2%. Comisionul de administrare plafonat în prezent la 2,25% este redus la 1%.

'Aceste modificări ale sistemului de funcţionare a Pilonului II pot schimba în mod radical parametrii financiari în care operează fondurile private de pensii, afectând planurile acestora de afaceri. Or, în aceste condiţii, este de văzut dacă nu cumva vor exista investitori care să se simtă lezaţi şi să se adreseze curţilor de arbitraj internaţionale, invocând clauzele din acordurile bilaterale semnate de România de protejare a investiţiilor străine, precum în cazul unor speţe recente pierdute de ţara noastră', a precizat Daniel Anghel, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

Analiza consultanţilor face referire şi la modificările aduse Codului de procedură fiscală în privinţa accesului organelor fiscale la informaţii referitoare la contribuabili.

'Trebuie să ne aşteptăm, deci, ca de acum înainte inspectorii ANAF să solicite şi informaţii legate de respectarea legislaţiei pentru combaterea spălării banilor de la entităţile care au această obligaţie de raportare către Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor, la care nu aveau acces până în prezent, iar aceasta ar putea să ofere organelor fiscale o perspectivă diferită a operaţiunilor pe care le analizează, ceea ce ar putea avea consecinţe fiscale semnificative pentru contribuabili', a declarat Dan Dascălu, partener, D&B David şi Baiaş.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a prezentat marţi seara, de la Palatul Victoria, o serie de măsuri fiscal - bugetare care urmează să fie adoptate până la sfârşitul acestui an, printre cele mai importante fiind ''taxa pe lăcomie" care să se aplice, de la 1 ianuarie 2019, instituţiilor financiar-bancare, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare. Autorităţile estimează la trei miliarde de lei impactul acestei măsuri.

În plus, Executivul are în vedere plafonarea preţului la gazele naturale din producţia internă la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, până în februarie 2022, dar şi o contribuţia bănească percepută de la operatori economici care desfăşoară activităţi în domeniul energiei electrice şi termice de 3% din cifra de afaceri realizată de aceştia. Şi comunicaţii se majorează taxele aferente pe ANCOM la 3%.

Totodată, comisionul de administrare pentru Pilonul II de pensii urmează să fie redus de la 2,5% la 1%, iar o persoană se va putea retrage de la un fond de pensii, după minimum cinci ani de participare. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)