Petrecerile de Revelion din Capitală atrag tot mai mulţi turişti străini pentru că durează până în zori, ceea ce face ca gradul de ocupare a hotelurilor de 3 - 5 stele, în special ale lanţurilor recunoscute internaţional, să fie de peste 80%, apreciază Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).

Faptul că la restaurantele din Bucureşti petrecerea de Revelion durează până dimineaţa, în timp ce în localurile din majoritatea capitalelor europene se dă stingerea imediat ce se trece în noul an, îi determină pe tot mai mulţi turişti străini să-şi petreacă noaptea dintre ani în capitala ţării noastre, potrivit unei analize a Ibis Continental Hotels, remisă joi AGERPRES.

Majoritatea turiştilor străini care ajung în Bucureşti de Revelion au până în 45 de ani, stau în oraş două nopţi şi provin în special din ţările vecine - Bulgaria, Serbia şi Polonia, dar şi din Marea Britanie, Italia, Germania şi Franţa.

"Cererea pentru Bucureşti ca oraş pentru petrecerea Revelionului a început să crească în ultimii 4-5 ani, la început mai timid, iar acum, tot mai serios. Creşterea numărului de curse low-cost a influenţat fluxul de turişti străini către Bucureşti, dar cel mai mult contează că, uşor-uşor, se îmbunătăţeşte imaginea oraşului în ultima perioadă, în primul rând datorită unor iniţiative private de promovare a oraşului, cum ar fi Experience Bucharest, care e deja la a patra ediţie, context în care hotelierii susţin venirea a 100 de influenceri străini din online în Capitală, pentru a scrie despre oraş", spune Călin Ile.

Principala motivaţie pentru care vin străinii în Bucureşti de Revelion este să petreacă. Modul în care are loc trecerea dintre ani în România reprezintă ceva aparte, diferit faţă de ceea ce se întâmplă în alte ţări.

"La noi distracţia se întinde până în zori, este o atmosferă festivă şi toate cluburile, barurile, restaurantele şi hotelurile pun în joc cele mai puternice resurse pentru a convinge clienţii. Organizatorii intră, parcă, într-un fel de competiţie, o demonstraţie de forţă, creativitate, entuziasm, practic, o încununare a întregii activităţi din anul respectiv", precizează Călin Ile, directorul general al Ibis Continental Hotels.

În afara petrecerilor organizate în toate marile cluburi din Bucureşti, numărul evenimentelor organizate în oraş în perioada sărbătorilor a crescut în ultimii ani. 

"Modul în care s-a făcut decorarea de Crăciun a oraşului, iluminatul cu ocazia sărbătorilor, îi impresionează pe mulţi dintre vizitatori. Chiar şi târgul de Crăciun e la un nivel mai bun decât în alţi ani, deşi fără o promovare pe măsură, nu este considerat de străini un obiectiv turistic în sine. Vizitatorii din alte ţări sunt atraşi în Bucureşti şi de variantele de shopping pe care le au în această perioadă. Din păcate, instituţiile culturale nu se adaptează acestui val de turişti, majoritatea muzeelor fiind închise exact de sărbători. Pe de altă parte, cazinourile din Capitală sunt o atracţie pentru anumite pieţe, cum ar fi cea israeliană", a spus Călin Ile.

Pentru un Revelion în Bucureşti, un turist străin alocă cel puţin 400 de euro, sumă în care este inclusă cazarea, masa şi petrecerea din noaptea de Anul Nou. Durata medie a şederii lor în Bucureşti este de 2 zile (adică 31 şi 1 ianuarie).

"Obiectivul nostru pentru anii următori este să îi facem să rămână minimum 3 nopţi, iar pentru a atinge acest obiectiv vom căuta să adăugăm la lista de atracţii şi programe pentru zilele de 1 şi 2 ianuarie, astfel încât plecarea lor sa se întâmple pe 3 ianuarie. Poate renaşterea obiceiului carnavalului de a doua zi, poate spectacole cu tradiţii gen Sorcova la Muzeul Satului sau orice altă idee creativă ar ajuta în acest sens", a spus Călin Ile.

Acesta apreciază că promovarea oraşului este făcută, mai degrabă, de operatorii privaţi, cluburi şi agenţii de turism, iar hotelurile ştiu să păstreze preţul corect pentru a fi atractive în această perioadă. Preşedintele FIHR consideră că, începând din anul 2019, s-ar putea face o promovare structurată a destinaţiei Bucureşti , odată cu noua legislaţie privind organizaţiile de management al destinaţiei. AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)