Pilonul II de pensii se va distruge în câteva trimestre dacă se va aplica ordonanţa de urgenţă pentru noile măsuri fiscal-bugetare, iar în 2019 nu vom mai putea vorbi despre acesta, a susţinut, miercuri, Dragoş Neacşu, reprezentant al Fundaţiei Romanian Business Leaders, într-o conferinţă organizată de Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR).

"Pilonul II, practic, dacă va fi formalizat acest proiect de ordonanţă, se va distruge în câteva trimestre. În 2019 nu vom mai putea vorbi despre Pilonul II de pensii, care a produs efecte pozitive pentru 7 milioane de români în ultimii 11 ani. La momentul în care ne apropiem de preluarea mandatului pentru preşedinţia Consiliului Europei, renunţăm la una dintre foarte puţinele măsuri de bune practici pe care le avem de oferit Europei: faptul că avem un sistem de pensii complementar, cu componentă publică, componentă obligatorie privată şi componentă voluntară privată. Să renunţăm la aceste lucruri doar pentru a acoperi nişte găuri de final de an este un preţ mult prea mare şi-l vom plăti cu toţii, şi-l vom plăti foarte mulţi ani de acum încolo. Stop Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului!", a menţionat Neacşu.

Totodată, el a avertizat că proiectul de OUG va afecta în primul rând companiile locale şi antreprenorii români.

"Noi vorbim astăzi de un proiect de ordonanţă care ar însemna o a doua revoluţie fiscală a actualei guvernări. Dacă este să se întâmple, dacă este ca în şedinţa de guvern să fie aprobată această ordonanţă - ceea ce nu ne dorim şi ne-am adunat aici ca să oprim acest proces legislativ - ea ar afecta în primul rând companiile locale şi antreprenorii români, pentru că firmele care sunt în sectoarele energie, telecom, în zona sistemului bancar şi non-bancar au posibilitatea - şi au făcut-o în alte împrejurări să transfere aceste costuri către consumatorul final care este cetăţeanul plătitor de taxe. Cu siguranţă dacă lucrurile vor merge în scenariul negativ, lucrul acesta se va întâmpla în continuare, deci cetăţenii vor fi cei care vor achita până la urmă, indiferent de natura contractelor pe care le au semnate cu astfel de furnizori de servicii, un cost mărit", a precizat Neacşu.

Potrivit sursei citate, companiile româneşti vor fi cele mai vulnerabilizate pentru că în mod real în momentul de faţă au un acces mai redus şi mai scump la surse de finanţare.

"Competitivitatea sistemului antreprenorial românesc şi această sursă generatoare de locuri de muncă într-o perioadă dificilă va fi cea mai afectată. Nu ştiu dacă putem să întrebăm retoric iniţiatorii - nici nu ştim cine sunt iniţiatorii acestei ordonanţe pe care unii au citit-o destul de aproximativ vorbind despre ordonanţă fel de fel - dar indiferent cine sunt iniţiatorii acestui proces legislativ oare au avut în vedere reducerea competitivităţii firmelor româneşti şi afectarea intereselor a milioane de români care vor achita costuri mai mari la toate serviciile despre care făceam vorbire mai devreme? Nu cred că acesta ar trebui să fie obiectivul", a menţionat specialistul.

Dragoş Neacşu a subliniat că prin acest proiect de lege s-a introdus impreviziunea ca tip de politică publică de stat.

"În orice caz, ceea ce se poate spune cu certitudine este că, indiferent dacă va exista o ordonanţă de urgenţă plecând de la acest proiect sau nu, în piaţa românească, în toate sectoarele de activitate, nu numai în piaţa de capital şi cea financiară în genere, prin acest proiect de lege s-a introdus impreviziunea ca tip de politică publică de stat, pentru că am afectat contracte sociale care ar trebui să fie imuabile pe un ciclu de viaţă, cum este Pilonul II de pensii. Ar fi trebuit ca această reformă structurală, care este cel mai pozitiv lucru care s-a întâmplat în ultimii 10 ani în România, în perioada europeană a României, să fie apărat de toate guvernele, indiferent de culoarea lor politică şi indiferent de forma în care se construiesc majorităţile parlamentare. Este reperul pentru construcţia unui comportament financiar sănătos şi nu numai, un comportament economic sănătos al populaţiei, în contextul în care avem de 30 de ani spor negativ de populaţie, avem toate datele demografice care ne sunt împotrivă şi trebuie să construim comportamente sănătoase", a conchis Neacşu.

La rândul său, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, a afirmat că acest proiect de ordonanţă presupune 60 de modificări ale Codului fiscal şi nu a fost discutat cu mediul de afaceri.

"Suntem la 29 de ani de la Revoluţie, suntem exact în perioada în care acum 29 de ani începea Revoluţia în România şi vă mărturisesc faptul că nu ne aşteptam ca în aceste momente în care cu toţii ne apucasem de bilanţuri să vedem noi ordonanţe de urgenţă. Facem referire în mod specific la această ordonanţă de urgenţă cu impact asupra mediului de afaceri. În bilanţul pe care CNIPMMR îl făcuse în această perioadă, numărasem 230 de modificări fiscale în acest an. Se pare că Guvernul vrea să-şi bată recordul de anul trecut, când a schimbat de 285 de ori Codul fiscal şi să mai vină cu încă 60 de modificări care se află în această OUG, apărută peste noapte, nediscutată cu mediul de afaceri, nediscutată în forurile dialogului social. Am primit acum de la colegi informaţia că la ora 16,00, deci în timp ce noi avem această conferinţă de presă, are loc şi Comisia de Dialog Social exact pe acest subiect. Să modifici, am numărat noi, 43 de legi, să abrogi încă alte două reglementări şi să le discuţi de pe o zi pe alta este imposibil pentru a avea conţinut, pentru a avea calitate", a subliniat acesta.

Potrivit lui Jianu, implicaţiile acestei viitoare ordonanţe sunt majore nu numai pentru mediul economic, ci şi pentru cetăţeni, care vor trebui să suporte aceste taxe care le vor fi transferate.

"Implicaţiile sunt majore. Implicaţiile sunt nu numai pentru mediul economic, în special pentru IMM-uri, prin aceste taxe care în final sunt plătite tot de cetăţeni, tot de întreprinzători şi mediul de afaceri care trebuie să se conformeze, dar cu toţii vom avea de suferit. Am văzut reglementări care impactează în general cetăţenii activi care în acest moment cotizează pentru pensii pe care le vor primi peste 20-30 de ani. Am văzut impact asupra angajaţilor chiar din mediul public, orele suplimentare nu se mai plătesc, am văzut impact şi asupra celor mai vulnerabili din economie, vorbim de zilieri. Deci, practic, acest tip de reglementare are impact asupra tuturor şi mă raliez şi eu aceluiaşi mesaj, acela de spune 'Stop acestei ordonanţe de urgenţă!'", a spus el.

În opinia CNIPMMR, statul trebuie să se oprească din a transfera responsabilitatea asupra mediului de afaceri.

"Cred că instituţiile statului, ANAF-ul, ministerele etc. trebuie odată şi odată să înceapă această modernizare, să înceapă această eficientizare a actului de guvernare, nu să transfere întotdeauna responsabilitatea, costurile pe spatele antreprenorilor, pe spatele celor are creează valoare adăugată în România. Bineînţeles, investiţiile publice sunt extrem de importante, fondurile europene în opinia noastră reprezintă gura de oxigen necesară dezvoltării economiei, societăţii româneşti, infrastructurii în general şi celorlalte servicii publice şi, nu în ultimul rând, cuvântul care trebuie să domine o guvernare este cel al responsabilităţii. Stopaţi această OUG!", a încheiat Florin Jianu.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a prezentat marţi seara, de la Palatul Victoria, o serie de măsuri fiscal - bugetare care urmează să fie adoptate până la sfârşitul acestui an, printre cele mai importante vizând o ''taxă pe lăcomie" care să se aplice, de la 1 ianuarie 2019, instituţiilor financiar-bancare, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare. Autorităţile estimează la trei miliarde de lei impactul acestei măsuri.

De asemenea, Executivul are în vedere plafonarea preţului la gazele naturale din producţia internă la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, până în februarie 2022, dar şi o contribuţia bănească percepută de la operatori economici care desfăşoară activităţi în domeniul energiei electrice şi termice de 3% din cifra de afaceri realizată de aceştia.

Totodată, comisionul de administrare pentru Pilonul II de pensii urmează să fie redus de la 2,5% la 1% iar o persoană se va putea retrage de la un fond de pensii, după minimum cinci ani de participare.

Anunţul ministrului, urmat de publicarea în dezbatere publică a proiectului de ordonanţă de urgenţă, a stârnit numeroase reacţii negative din partea mediului de afaceri.

În context, Bursa de la Bucureşti a consemnat miercuri o scădere record, în condiţiile în care indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide 15 acţiuni, a înregistrat un declin de 11,76%. Cele mai mari pierderi le-au consemnat acţiunile băncilor şi cele ale companiilor din energie. AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)