Camera de Comerţ şi Industrie a României consideră că noile măsuri de supraimpozitare anunţate de Guvernul României reprezintă o lovitură gravă la adresa stabilităţii economice a României, cu efecte puternic negative asupra companiilor, atât de stat cât şi private, se arată într-un comunicat al CCIR remis AGERPRES.

"Modul intempestiv în care măsurile de supraimpozitare au fost anunţate, fără o dezbatere publică şi fără consultarea mediului de afaceri, reprezintă în sine un factor generator de instabilitate economică. Comunitatea de afaceri din România se aşteaptă ca Guvernul României să sprijine dezvoltarea companiilor şi crearea de locuri de muncă şi nu să impună măsuri de supraimpozitare", spun reprezentanţii CCIR.

Mihai Daraban, preşedintele CCIR, apreciază că măsurile de supraimpozitare intră în contradicţie flagrantă cu angajamente asumate de însuşi prim ministrul Guvernului României, Viorica Dăncilă, care declara, pe 29 ianuarie 2018, în Parlament, la votul de învestire că "atât timp cât voi fi prim-ministru nu voi introduce nicio taxă nouă în România. Scopul meu este de a uşura şi de a simplifica viaţa economică, nu de a o complica".

Preşedintele CCIR consideră că "lipsa acută de predictibilitate economică indusă de măsurile de supraimpozitare va afecta negativ dezvoltarea companiilor, planurile de investiţii şi implicit, crearea de noi locuri de muncă în România".

Conducerea CCIR solicită Guvernului României să renunţe de îndată la măsurile de supraimpozitare şi să nu mute factura guvernării asupra companiilor înregistrate în România şi asupra angajaţilor lor.

Una dintre cele mai importante măsuri anunţate marţi de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, vizează o ''taxă pe lăcomie" care să se aplice, de la 1 ianuarie 2019, instituţiilor financiar-bancare, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare. Autorităţile estimează la trei miliarde de lei impactul acestei măsuri.

De asemenea, Executivul are în vedere plafonarea preţului la gazele naturale din producţia internă la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, până în februarie 2022, dar şi scăderea comisionului de administrare pentru Pilonul II de pensii de la 2,5% la 1% şi retragerea unei persoană de la un fond de pensii, după minimum cinci ani de participare.

În sectorul energetic, potrivit proiectului de act normativ, contribuţia bănească percepută de la operatori economici care desfăşoară activităţi în domeniul energiei electrice şi termice va fi de 3% din cifra de afaceri realizată de aceştia.AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)