Guvernul propune ca, de la 1 ianuarie 2019, să se aplice instituţiilor financiar-bancare o taxă denumită ''taxa pe lăcomie", în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare, impactul acestei măsuri putând ajunge la trei miliarde de lei, a anunţat marţi, la Palatul Victoria, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

"Se propune ca de la 1 ianuarie 2019 să se aplice o taxă pe activele instituţiilor financiar-bancare, denumită taxa pe lăcomie, pentru că este cea mai bună expresie pentru ceea ce se întâmplă azi în România, care se aplică instituţiilor în cazul în care ratele ROBOR la 3 luni şi 6 luni depăşesc o anumită valoare procentuală. Taxa se stabileşte pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 şi la 6 luni, atunci când este depăşită valoarea de 1,5%. Acesta este pragul până la care nu se aplică o astfel de taxă", a explicat Teodorovici, precizând că impactul acestei măsuri poate fi undeva la trei miliarde lei sau poate fi zero, dacă băncile decid ca ROBOR să fie până la plafonul de referinţă, de 1,5%.

Astfel, conform datelor prezentate de ministrul Finanţelor, pentru ROBOR la 3 şi 6 luni între 1,51 şi 1,7% taxa va fi de 0,2%, pentru ROBOR între 1,71 şi 2,5% de 0,4%, ROBOR între 2,51 şi 3% de 0,6%, iar dacă media trimestrială a ROBOR depăşeşte cu mai mult de 2% pragul de referinţă taxa va fi de 0,9% şi se majorează progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depăşire de 0,5%.

Teodorovici a afirmat că este pe deplin argumentat ca această taxă să fie numită "taxă pe lăcomie", ea fiind menită să protejeze interesele cetăţenilor români, şi a subliniat că băncile preferă să cumpere titluri de stat.

"Este pe deplin argumentat dacă denumim această taxă ca taxă pe lăcomie, pentru că, dacă ne uităm la zona bancară din România şi pot da câteva elemente pentru a vedea de ce această propunere este făcută de Guvern şi este o propunere care să protejeze românul, pentru că obligaţia noastră ca şi guvernanţi este să protejăm interesele cetăţeanului din România. În România, expunerea pe titluri de stat în zona bancară este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană. Deci, băncile preferă în cele mai multe cazuri să vină către stat, să cumpere titluri de stat, să-şi plaseze banii într-un mod sigur, în loc să finanţeze economia reală", a spus şeful MFP.

El a adăugat, de asemenea, că profitul în România este unul foarte atractiv, printre cele mai mari la nivel european, iar creditele neperformante se mută de multe ori către firme din grup şi apoi sunt vândute la preţ mult mai mare decât cel plătit pentru ele.

"Ştim foarte bine nivelul creditelor neperformante, cheltuieli care sunt deductibile, în condiţiile în care vânzarea acestor credite neperformante se face de multe ori către firme din grup, care mai departe vând aceste credite neperformante către firme la un preţ, culmea, mai mare decât cel pe care ele le-au plătit pentru aceste credite neperformante. De asemenea, aud mereu că băncile sunt parteneri de încredere, loiali pentru economie. Bun, eu am să cred acest lucru doar atunci când se înţelege că ambii parteneri trebuie să câştige, adică şi cel care finanţează, adică banca, dar şi cel care primeşte finanţarea. Pe de-o parte, persoana juridică, adică firmele din România, care din păcate plătesc costuri mult mai mari faţă de alţi oameni de afaceri, faţă de alte companii din alte state, invocându-se - ori de câte ori un astfel de subiect este ridicat - riscul de ţară, şi aici am tot discutat, este greu ca cineva să-l argumenteze într-un mod şi pertinent şi credibil. De asemenea, persoana fizică, ştim foarte bine, diferenţe foarte mari între dobânda, să spun aşa, media, nu ştiu, la depozitele bancare, care sunt undeva la 2%, aproximativ, şi media împrumuturilor pe care le dau băncile, undeva la 8%. Vă daţi seama ce diferenţă este, care, la fel, reprezintă pentru bănci un profit. Nu spune nimeni că nu este legal, dar totuşi putem şi noi ca Guvern să aplicăm anumite măsuri", a comentat Teodorovici.

Acesta a semnalat că, pe fondul creşterii ROBOR, diferenţa dintre dobânda la credite şi cea a depozitelor populaţiei este de 6,8%, fiind cea mai mare din ultimii patru ani.

"Repet, sunt foarte multe astfel de argumente care justifică o astfel de măsură şi, totuşi, să ştiţi că aceste măsuri reprezintă efectul unui comportament incorect pe diferite zone, fie energie, cum spuneam mai devreme, gaze, fie sistemul bancar, fie în alte zone, un comportament incorect faţă de economia acestei ţări. Noi încercăm, ca şi Guvern, să aplicăm fel de fel de măsuri, fel de fel de scheme de finanţare, de sprijin pentru zona economică, dar trebuie să fim doi cel puţin ca şi parteneri, adică, pe de o parte statul, pe de o parte finanţatorul, sistemul bancar şi, desigur, mediul privat, care, pe baza unui astfel de mecanism de finanţare, îşi poate desfăşura în România activităţi care să ducă la o creştere economică. Şi pot să vă mai anunţ că mai urmează şi alte măsuri la care la Ministerul de Finanţe se lucrează astăzi", a conchis ministrul Finanţelor. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, imagine: Alfred Schupler, redactor video: Marilena Stănescu, grafician: Codruț Arsenescu, editori online: Irina Giurgiu, Alexandru Cojocaru)