Taxarea activelor sectorului bancar în funcţie de nivelul ROBOR reprezintă o măsură nejustificată economic şi raţional, cu efecte puternic negative în economie, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

"Măsurile propuse de proiectul de OUG privind taxarea activelor sectorului bancar în funcţie de amplitudinea deviaţiei mediei trimestriale a indicelui ROBOR faţă de pragul de referinţă (1,5%) va genera o serie de efecte puternic negative în economie, deoarece: lipseşte motivaţia raţională - în condiţiile în care motivaţia acestei taxe face referire la lăcomia sectorului bancar, în contextul profitului înregistrat la nivelul întregului sector bancar de 1,3 miliarde euro în primele 9 luni ale acestui an (ceea ce reflectă un randament al capitalului investit de aproape 16%), comparativ cu 1,2 miliarde euro pentru tot anul 2017. Acest lucru este normal, şi reflectă performanţa sectorului bancar ca urmare a proceselor îndelungate de restructurare şi reducere a ratei creditelor neperformante aproape de 5% (de cinci ori sub nivelul de acum un deceniu). De asemenea, se desconsideră total randamentul capitalului reinvestit la nivelul întregului sector bancar pentru ultimul deceniu, respectiv 3%, extrem de redus având în vedere riscul asumat. Desigur, la un randament al capitalurilor de 3%, nu se poate vorbi despre lăcomie. Costul crizei financiare anterioare a fost de aproape 9 miliarde euro, iar statul român nu a ajutat băncile (aşa cum s-a întâmplat în alte ţări) pentru a depăşi problemele din recesiune", se spune în comunicat.

Conform AAFBR, lipseşte motivaţia economică. Analizând evoluţia din ultimul deceniu, media indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni s-a poziţionat la 1% (un punct procentual) peste media inflaţiei. Fundamentele economice indică o corelaţie pozitivă foarte apropiată dintre cei doi indicatori.

AAFBR menţionează că a avertizat încă din luna august 2017 că indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni (situat la 0,9% la acel moment) va depăşi pragul de 2% în primul semestru din 2018, respectiv 3% în a doua jumătate a anului, din cauza presiunilor inflaţioniste.

"Având în vedere că rata medie a inflaţiei pentru ultimele 12 luni este de 4,6%, respectiv 3,4% în luna noiembrie 2018 faţă de aceeaşi lună a anului anterior, apreciem că nivelul actual al indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni de 3,04% este chiar scăzut (situat sub nivelul inflaţiei anuale). Spre exemplu, la finalul anului 2012, indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni era situat la 6,04%, în condiţiile în care inflaţia anuală la vremea respectivă era aproape de 5%. Variabilele esenţiale care determină evoluţia indicelui ROBOR nu se referă la preferinţele unor anumitor bănci, ci reflectă nivelul de lichiditate din piaţă (corelaţie inversă), inflaţiei (corelaţie pozitivă) şi al riscului de creditare, aspecte care sunt imputabile unei întregi naţiuni", se spune în comunicat.

Potrivit AAFBR, efectele asupra economiei sunt negative. Consumatorul român, şi companiile active în România, nu sunt sprijinite de această măsură, deoarece condiţiile de finanţare se vor înăspri iar costurile adiţionale se pot transfera parţial către consumatorul final.

"Chiar dacă această măsură există şi în alte ţări din UE, mediul de afaceri activ în România diferă semnificativ faţă de media din UE, din mai multe considerente: gradul foarte ridicat de îndatorare (respectiv 75%, maximul din UE), capitalul de lucru negativ (companiile nu se pot autofinanţa pe termen scurt), nivelul de polarizare foarte ridicat (primele 1% din companiile active concentrează 67% din veniturile înregistrare de întregul mediu de afaceri) şi vârsta foarte redusă (durata medie de viaţă a unei firme active în România este de aproape 10 ani), termenul de încasare al creanţelor este foarte extins. Astfel, companiile active în România sunt mult mai vulnerabile la şocurile externe, accesul la finanţare sau costul capitalului influenţând semnificativ supravieţuirea acestora. Pe termen mediu, inclusiv statul român urmează să aibă foarte mult de suferit, din cauza creşterii insolvenţelor şi a disponibilizării personalului din companiile foarte vulnerabile", se menţionează în comunicat.

Conform documentului, chiar dacă această măsură există sub diferite forme şi în alte state din UE (exemplu: Polonia, Ungaria, Franţa, Germania sau Austria), există diferenţe majore privind modalitatea de aplicare şi destinaţia fondurilor.

Majoritatea ţărilor respective au implementat aceste măsuri după dezbateri cu sectorul bancar (oferind astfel predictibilitate şi perspectivele unor măsuri finale optime) şi utilizează fondurile astfel colectate pentru eventuale ajutoare viitoare care urmează să fie oferite sectorului bancar în contextul unei crize financiare majore.

Astfel, raţiunea acestor măsuri este oferirea unei stabilităţi sectorului bancar, care să poată continua finanţarea economiei şi pe durata de recesiune, diminuând astfel efectele negative resimţite de populaţie şi companii în diferite etape ale ciclului economic.

"Impactul asupra bursei locale este negativ - indicele BET, al celor mai lichide acţiuni de la BVB, se deprecia în jurul orei 13:30 cu circa 11% faţă de ziua anterioară, în timp ce acţiunile marilor bănci pierdeau din valoare între 15%-17% faţă de închiderea din ziua precedentă. Evoluţia bursei este un indicator de predicţie economică şi duce la deteriorarea încrederii în evoluţia economică viitoare. Creşterea volatilităţii indicelui bursier, din cauza fluctuaţiilor majore pe termen scurt, reflectă majorarea riscului din economie, ceea ce poate duce la diminuarea investiţiilor străine directe şi a investiţiilor companiilor pe termen lung. Toate acestea contribuie la scăderea competitivităţii companiilor active în România şi periclitează siguranţa locurilor de muncă", se mai spune în comunicat.

Una dintre cele mai importante măsuri anunţate marţi de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, vizează o ''taxă pe lăcomie" care să se aplice, de la 1 ianuarie 2019, instituţiilor financiar-bancare, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare. Autorităţile estimează la trei miliarde de lei impactul acestei măsuri. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)