România s-a confruntat în ultimul an cu cea mai gravă boală a animalelor de după al Doilea Război Mondial - pesta porcină africană - care a produs pagube serioase sectorului, a creat puternice convulsii în rândul crescătorilor de animale şi, evident, a devenit şi unul dintre cele mai abordate subiecte în spaţiul public.

Dacă anul trecut România a fost considerată o insulă de siguranţă epidemiologică în partea aceasta a Europei, pentru că nu se confrunta cu niciun focar de pestă porcină africană, deşi boala evolua deja în opt state din UE şi din jurul graniţelor ţării, în prezent pe teritoriul ţării sunt active 1.136 de focare în 296 de localităţi din 18 judeţe. Din acestea, 18 s-au consemnat în exploataţii comerciale, iar 444 la mistreţi.

Chiar dacă cei mai afectaţi de uciderea porcilor sunt micii fermieri, adică ţăranii care cresc pentru consumul propriu două - trei capete în curtea proprie, majoritatea porcilor sacrificaţi sunt cei din exploataţiile comerciale, respectiv peste 80% din numărul total de porci eliminaţi până în prezent (364.044).

Producătorii de carne de porc au atras atenţia încă de la apariţia primul focar pe teritoriul României că este un moment de cumpănă pentru sectorul de creştere a porcilor, un sector în care s-au făcut investiţii şi s-au creat locuri de muncă, solicitând susţinerea financiară de la buget a programelor excepţionale de biosecuritate în fermele comerciale de creştere a porcilor timp de cel puţin un an şi aplicarea urgentă a unei politici de restructurare a creşterii porcului în gospodăriile ţărăneşti.

*** Primele focare de pestă porcină africană în nord-vestul ţării, explozie agresivă în sud-est
Primul focar de pestă din 2018 a fost confirmat în luna ianuarie, în localitatea sătmăreană Micula, iar două săptămâni mai târziu în localitatea Bercu Nou din aceeaşi zonă. Urmează confirmarea virusului pe un salam confiscat la vama Halmeu de la un cetăţean din Ucraina, iar ulterior pe alte produse aduse tot din această ţară unde boala evolua deja de câţiva ani.

Până în luna iunie autorităţile reuşesc să ţină sub control boala localizată în judeţul Satu Mare, la graniţa cu Ucraina, însă ulterior, în cu totul altă zonă a ţării, la sute de kilometri distanţă de aceste prime focare, se confirmă prezenţa pestei porcine africane în comunităţi izolate din Delta Dunării, dar şi la o gospodărie situată la aproape patru kilometri distanţă de municipiul Tulcea. În numai două săptămâni în luna iunie, peste 500 de suine au fost eutanasiate din cauza suspiciunilor de pestă porcină africană (PPA).

Din păcate, pe 29 iunie este confirmată prezenţa virusului într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale de creştere a porcilor din judeţul Tulcea. Este pentru prima oară când România se confruntă cu această boală într-o exploataţie comercială de creştere a porcilor. Un număr imens de porci - 44.580 - urmează să fie sacrificaţi, iar 200 din cei aproape 500 de angajaţi ai societăţii tulcene Carniprod SA urmează să îşi piardă locurile de muncă.

Din acel moment subiectul pestei porcine africane "se viralizează" la nivelul societăţii. Încep acuzaţiile, speculaţiile şi isteria în spaţiul public. Se caută doar vinovaţi pentru lipsa de reacţie, pentru extinderea virusului în ferme comerciale, specialiştii şi pseudo-specialiştii disecând constant în spaţiul public "iminentul dezastru care va duce la dispariţia porcilor din România".

Chiar dacă autorităţile iau urgent măsuri pentru plata despăgubirilor către proprietarii afectaţi de pestă, chiar şi pentru cei care nu ar fi meritat, pentru că nu aveau zeci de animale înregistrate, politicienii din opoziţie nu scapă ocazia de a cere demisia şefului Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Geronimo Brănescu, pentru că nu a gestionat cum trebuie episodul de pestă porcină africană, episod care va produce în următorii ani pagube estimate de către crescători şi de către cei care activează în industria cărnii de porc la aproximativ trei miliarde de euro.

Tot mai multe voci susţin în spaţiul public că apariţia focarelor de PPA pe teritoriul României a fost influenţată şi de interzicerea vânătorii în Deltă. În condiţiile în care ţara vecină la nord - Ucraina - a luat decizia eliminării totale a mistreţilor în momentul în care PPA a ajuns pe Ismail şi Chilia (braţ al Dunării care constituie frontiera româno-ucraineană - n.r.), migraţia mistreţilor se produce pe partea românească a Deltei. Ministerul Apelor şi Pădurilor şi cel al Mediului emit un ordin comun pentru începerea vânătorii de mistreţi din Deltă, dar acesta vine mult prea târziu.

Guvernul anunţă rapid stimulente financiare acordate vânătorilor pentru mistreţii găsiţi morţi, de la 65 de lei pentru un porc mascul, până la 400 de lei pentru o femelă, acesta fiind considerat principalul vector de răspândire a bolii. Din păcate s-a dovedit mai târziu că pesta porcină africană a acoperit aproape jumătate de ţară din cauza inconştienţei oamenilor.

Până la finalul primei decade a lunii iulie, virusul PPA era extins în 29 de localităţi din Tulcea, dar pătrunde şi în judeţul Constanţa.

*** Şeful ANSVSA în silentzio stampa, ministrul Agriculturii în miezul problemei
Pentru că şeful Autorităţii responsabile cu măsurile de combatere a pestei comunică prea puţin spre deloc despre situaţia din ţară, ministrul Agriculturii, Petre Daea, iese la rampă în 16 iulie, solicitând sprijin financiar concret pentru fermierii români afectaţi de virusul pestei porcine africane la Consiliul miniştrilor Agriculturii din statele Uniunii Europene de la Bruxelles.

El explică reprezentanţilor europeni că România este în război cu pesta porcină africană pe o suprafaţă de aproape 1.400 km la graniţa de răsărit a UE, susţinând cu patos: "România de-a lungul istoriei a dovedit şi poate dovedi oricând că nu a dat boli nimănui, dar din nefericire a primit. România nu este izvor de pestă porcină, dar este în război cu această boală pe un front de aproape 1.400 de km la graniţa de răsărit a Uniunii Europene".

Tot în acea perioadă, din dorinţa de a explica, pe sticlă, situaţia gravă din exploataţia tulceană, unde 45.000 de capete urmau să fie sacrificate, şeful de la MADR face o gafă monumentală asociind incinerarea porcilor cu Holocaustul. "Singura metodă este sacrificarea. Porcii toţi se incinerează (...), e o muncă extraordinară, acolo este ca la Auschwitz", spune Daea, la Antena 3, pe 24 iulie.

Deşi îşi cere scuze public 12 ore mai târziu, declarându-şi respectul pentru toţi membrii comunităţii evreieşti, dar si faptul că în sufletul său "este foarte multă durere", ministrului i se cere demisia din partea politicienilor din opoziţie, iar multe instituţii, inclusiv Ambasada Israelului, reacţionează dur la declaraţiile sale. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, afirmă că declaraţia ministrului Agriculturii reprezintă "o gafă" şi, deşi îşi exprimă convingerea că "nu a existat nici cea mai mică intenţie de a ofensa poporul evreu", îi solicită acestuia să fie mai atent asupra modului în care se exprimă. Cei drept mai există şi câteva voci venite din partea unor fermieri, timide cei drept, care încearcă să îl apăre pe Daea.

*** Tot mai multe acuzaţii şi tot mai puţine soluţii
Pesta porcină africană continuă însă să se extindă agresiv în România, la 31 iulie înregistrând 524 de focare de pestă porcină africană pe teritoriul întregii ţări, 521 în gospodăriile populaţiei şi trei localizate în exploataţii profesionale. Această situaţie alertează autorităţile de la Sofia care încep să construiască un gard la graniţa cu România pentru a preveni intrarea mistreţilor. Tot în acea perioadă vameşii bulgari confiscă peste 200 de kilograme de cârnaţi de la românii care călătoreau în vacanţă spre staţiunile din Bulgaria şi Grecia, deşi anunţaseră că au interzis importul cărnii şi al produselor din carne de porc din România.

Reacţiile privind gestionarea defectuoasă a bolii de către autorităţile responsabile continuă nu numai din partea politicienilor din opoziţie şi a preşedintelui României, ci şi din partea fermierilor şi a crescătorilor de porci, care şi-au văzut afacerile pe butuci.

În acele zile, fostul comisar european pentru Agricultură şi fost ministru al Agriculturii, Dacian Cioloş, afirma într-o postare pe Facebook, că Guvernul a scăpat complet de sub control răspândirea PPA, iar consecinţele sunt extrem de grave pentru România, deoarece consumatorii de pe piaţa europeană ar putea fi puşi în pericol şi îşi pot pierde încrederea în produsele agroalimentare româneşti. El mai afirmă că fermierii sunt nemulţumiţi de modul în care Guvernul a reacţionat după apariţia focarelor de PPA şi că, potrivit acestora, decizia de sacrificare a suinelor a indus o stare de teamă în rândul populaţiei din mediul rural.

"Oamenii ascund animalele, sacrifică porcii, totul se derulează în degringoladă în lipsa informaţiilor şi a proastei comunicări. (...) În fermele din focar, timp de 6 luni nu se mai poate repopula, angajaţii din ferme pleacă, furajele sunt contaminate, fermierii au credite bancare de rambursat", a afirmat Dacian Cioloş.

Un ordin dat de ministrul Agriculturii în acea perioadă agitată creează din nou controverse printre fermieri care înţeleg că trebuie să distrugă sau să ardă culturile agricole acolo unde este găsit un porc mistreţ mort din cauza pestei. Şeful MADR se apară şi spune că este inadmisibilă o asemenea interpretare "alarmantă şi neconformă cu ordinul dat", care prevedea de fapt arderea doar a locului unde a fost găsit animalul mort, nu a întregii culturi.

Tot mai multe acuzaţii la adresa ANSVSA privind lipsa comunicării şi a informării asupra pericolului PPA fac, în final, ca Autoritatea să riposteze, cei drept tot printr-un comunicat: s-au făcut 530 de informări şi instruiri cu crescătorii de animale şi operatorii de profil pe pestă pocină africană, începând din 2016 şi până în prezent, iar 67 de note de serviciu au fost transmise în teritoriu, dar care, din păcate, s-au dovedit ulterior că au fost inutile.

Devin tot mai active şi federaţiile agricole care atrag atenţia asupra faptului că majoritatea retailerilor au mărit achiziţiile intracomunitare de carne, în defavoarea cărnii româneşti, odată cu apariţia pestei porcine africane (PPA) pe teritoriul ţării. Ele solicită Ministerului Agriculturii să intervină "în aceste momente atât de grele pentru crescătorii de porci din România". De asemenea, Federaţia Naţională Pro Agro solicită Guvernului chiar şi trecerea de urgenţă a ANSVSA în subordinea directă a Ministerului Agriculturii pentru coordonarea activităţii instituţiei şi iniţierea procedurii legale de a se discuta în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) despre pesta porcină africană (PPA), o problemă majoră care distruge industria creşterii porcului din România.

La rândul său, şeful unei alte organizaţii a fermierilor, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), susţine că toţi cei care din "neglijenţă şi incompetenţă" au generat situaţia privind PPA ar trebui traşi la răspundere, făcând referire în primul rând la ANSVSA, care nu a luat măsurile de prevenţie contra pestei porcine africane, prevăzute în Hotărârea de Guvern emisă în septembrie 2016 şi mai puţin la MADR.

"Este o problemă delicată ca rezolvare, dar cred că ar trebui până la urmă traşi la răspundere toţi cei care din neglijenţă şi din incompetenţă au generat situaţia aceasta. Mă refer la cei cărora le revenea sarcina pentru care au încasat salariul în fiecare lună să ia toate măsurile ca să nu vorbim acum despre pestă, mai ales că este o HG din 2016 în care se trasau acţiuni concrete şi complete pentru diminuarea acestei boli. Responsabili cu ceea ce se întâmplă cu PPA sunt ANSVSA, care văd că acum are ciocul foarte mic, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului şi mai puţin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. ANSVSA este subordonat direct Guvernului, porcul mistreţ, cel care transportă boala, este la MAP. Este un adevărat dezastru. MADR şi persoana ministrului Agriculturii s-au agitat degeaba, deşi nu era în sarcina dânsului, el s-a agitat cel mai mult şi atunci când lucrezi mai faci şi gafe", a spus în acea perioadă preşedintele Ligii.

El a mai afirmat că acţiunile de stropire "cu o anumită substanţă" a maşinilor sau aplicarea ei pe acele covoare nu vor face decât "să umple buzunarele unor băieţi deştepţi", la fel cum s-a întâmplat pe vremea gripei aviare, atâta timp cât nu există antidot şi tratament la acest virus.

Nici preşedintele României, Klaus Iohannis, nu se lasă mai prejos şi solicită Guvernului adoptarea de urgenţă a tuturor măsurilor pentru stoparea creşterii numărului de focare de pestă porcină africană şi despăgubirea cât mai rapidă a producătorilor afectaţi.

Potrivit şefului statului, din cauza modului defectuos în care este gestionată această situaţie de criză, Guvernul PSD i-a împins pe producătorii autohtoni în pragul falimentului. În replică, Guvernul susţine că preşedintele Klaus Iohannis exploatează politic situaţia provocată de pesta porcină africană şi precizează că "a luat şi va continua să ia toate măsurile necesare pentru controlul şi combaterea eficientă a răspândirii acestei boli".

În urma solicitărilor formulate public de către preşedintele Klaus Iohannis, MADR depune pe 8 septembrie la Administraţia Prezidenţială un Document privind evoluţia pestei porcine africane în România, care conţine informaţii referitoare la apariţia, evoluţia şi modul de acţiune privind prevenirea, combaterea şi eradicarea virusului pestei porcine africane.

În conferinţa semestrială de bilanţ de la MADR, organizată la finele lunii august, Petre Daea a afirmat că România va fi în stare să treacă peste acest moment greu în care se află din cauza pestei porcine africane, dacă nu sunt puse zilnic la îndoială procedurile şi nu se fac interpretări de tot felul, adăugând plastic că "pe unii nu-i interesează şoriciul porcului, ci doar dacă cresc cumva în sondaje".

După aproape 8 luni de la apariţia primelor focare de pestă porcină africană în gospodăriile din judeţul Satu - Mare, ANSVSA declară stingerea lor. Era 13 august 2018. Însă, la începutul lunii septembrie, procurorii constituie un dosar privind epidemia de pestă porcină, dispunând începerea urmăririi penale in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante şi neglijenţă în serviciu.

Şeful ANSVSA iese la rampă în Comitetul de coordonarea a bolilor şi aruncă bomba. "România şi Europa se confruntă, în acest moment, cu cea mai gravă boală a animalelor de după al Doilea Război Mondial, cu pesta porcină africană". El încearcă să explice că unele ţări au reuşit să închidă focarele de pestă porcină abia după zeci de ani şi cu costuri extrem de mari, făcând aici referire la Spania şi Portugalia. Menţionează că nu doar în România este pestă porcină africană ci şi în Ţările Baltice (Letonia, Estonia, Lituania), şi în Polonia, Cehia, Ungaria, România, Ucraina, Rusia, Moldova şi Italia, doar că la noi s-a dovedit a fi cea mai agresivă formă. "În Spania s-au închis după 30 de ani cu cheltuieli enorme, Portugalia deţine un astfel de record de 13 ani", a precizat Brănescu.

În ceea ce priveşte modul în care a ajuns pesta porcină africană în exploataţiile comerciale din România, care respectă măsuri stricte de biosecuritate, preşedintele ANSVSA susţine că vectorul uman este principalul vinovat de transmiterea virusului, dar şi insectele, păsările necrofage sau rozătoarele.

*** Măsuri radicale, dar despăgubiri rapide
Deşi despăgubirile pentru cei afectaţi de pestă s-au dat într-un ritm mult mai rapid decât alte ajutoare pentru a linişti populaţia - până în prezent fiind despăgubiţi 8.411 de proprietari cu 236,54 milioane de lei - în unele zone ţăranii au refuzat să îşi predea porcii pentru sacrificare, uneori conduşi chiar de liderul comunei. Un caz de notorietate, recent de altfel, este cel din localitatea Rusăneşti din judeţul Olt, unde timp de trei zile localnicii au protestat şi nu au permis accesul veterinarilor în gospodării, deşi se luase decizia sacrificării tuturor porcilor din localitate. Echipele de veterinari au fost însoţite de zeci de jandarmi şi poliţişti pentru a putea sacrifica porcii.

În ciuda acestor măsuri dure autorităţile susţin în mod repetat: creşterea porcului în gospodării nu va pieri, dar trebuie respectate regulile sanitar-veterinare. Ministrul Daea transmite constant populaţiei pe toate canalele media că nu există altă cale, deşi este dureroasă, decât sacrificarea porcilor în cazul PPA şi acordarea despăgubirilor.

Cu toate acestea, pe 11 septembrie, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, anunţa în prime time la postul public de televiziune că despăgubirile în cazul unor situaţii precum pesta porcină africană se vor acorda în viitor numai dacă "porcul se ţine în ogradă", adăugând că în alte state europene nu există porci în afara curţilor, aşa cum se întâmplă în România.

"Porcul se ţine în ogradă. Îl ţii în afara ogrăzii, ai un risc. Pe viitor, poate la 1 ianuarie (2019 - n. r.), noi o spunem clar ca şi Guvern, vom mai despăgubi când mai apar astfel de situaţii neplăcute strict ce se conformează prevederilor legale. În afara României, în alte state, nu există porci în afara curţilor. Atenţie, ţineţi-vă orătăniile în curte!", a afirmat Eugen Teodorovici, la TVR1, pe 11 septembrie.

Două zile mai târziu, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, face o vizită în România şi anunţă într-o conferinţă de presă că lucrează îndeaproape cu autorităţile române pentru a face faţă situaţiei dificile în care se află ţara din cauza pestei porcine africane, precizând că 75% din porcii crescuţi în gospodării în Uniunea Europeană sunt în România.
"Vom continua să-i susţinem pe ministru şi pe fermieri în ceea ce priveşte măsurile de supraveghere, serviciile veterinare, cercetarea şi vom încerca să oferim şi un vaccin care să funcţioneze în viitor. Dar, pe termen scurt, trebuie să ajutăm la stoparea răspândirii bolii în România pentru că are impact şi asupra ţărilor învecinate, asupra comerţului în UE cu carnea de porc şi să-i susţinem pe fermieri să facă faţă măsurilor de biosecuritate suplimentare care au fost introduse cu ajutorul CE şi a Guvernului român", spunea, pe 13 septembrie, Phil Hogan.

Virusul îşi continuă extinderea, dar în zone în care porcul mistreţ nu poate fi făcut responsabil, iar acest lucru este pus pe seama celor care, de teamă că îşi pierd porcii, în toată această isterie, i-au tăiat şi i-au băgat în congelator. Specialiştii susţin că virusul moare de la sine în 7-10 zile, dar poate rezista trei ani în congelator. În plus, de frică, micii crescători duc carnea sau porcii în alte localităţi, răspândind astfel şi mai mult virusul.

În tot amalgamul de informaţii care mai de care mai alarmiste, şeful MADR anunţă liniştitor pe 2 octombrie că s-a început repopularea cu porci a gospodăriilor afectate de pesta porcină africană în satul Olosig din judeţul Bihor.

*** Interzicerea creşterii porcului în gospodării, singura soluţie pentru supravieţuirea industrie de profil din România
Deşi extrem de nepopulară, autorităţile vorbesc mai pe faţă mai pe ascuns de iniţierea unei legi care să interzică creşterea porcilor în coteţe, însă o astfel de prevedere ar fi foarte greu de aplicat în condiţiile în care, pentru români, este tradiţională creşterea porcului în gospodării şi sacrificarea de Crăciun.

Pe 9 noiembrie, ideea este reluată destul de vehement preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, care afirmă că autorităţile trebuie să se hotărască dacă România vrea să crească porci în ferme mari, pentru a face comerţ intracomunitar sau doar în bătătura omului, "ca să-i mâncăm plini de veselie de Crăciun".

"România trebuie să ia o decizie, şi este treaba autorităţilor, dacă vrea să crească porci ca să facă comerţ intracomunitar, să folosească ceea ce rezultă din cultura mare, cereale pentru îmbogăţire în zootehnie şi pentru comerţ intracomunitar sau doreşte să creştem porci fiecare pe unde apucă, câţi apucă, ca să-i mâncăm plini de veselie de Crăciun. Eu nu sunt împotriva niciunei soluţii. Dacă se doreşte să mâncăm porci de Crăciun din bătătura oamenilor, nu am nimic împotrivă, dar să le spunem celor care au ferme mari să renunţe, pentru că şansele lor de revenire (în urma apariţiei virusului pestei porcine africane - n. r.) sunt sub zero", a spus Minea.

El a mai susţinut că, potrivit datelor oficiale, 75% din porcii crescuţi în gospodării în Uniunea Europeană sunt în România, însă ceea ce a constatat în teren cu "aşa-zişi porci de subzistenţă, care sunt o facere curată" este că acest procentaj urcă la 90%.

Minea, de profesie medic veterinar, a susţinut că ANSVSA a procedat "ca la carte", în cazul pestei porcine africane, afirmând că autorităţile locale sunt principalele vinovate de răspândirea virusului.

Deşi preşedintele ANSVSA recunoaşte că nu se poate vorbi de o măsură atât de radicală precum interzicerea creşterii porcilor în gospodăriile populaţiei, acesta consideră că boala va face această separaţie. El afirmă că fără o formă de disciplină socială, în sensul de a se înţelege riscurile la care se supune populaţia care sacrifică porci în zonele afectate şi care poate genera transferul bolii direct sau indirect în regiuni neafectate, riscul de a răspândi boala va exista în continuare. Pe de altă parte, şeful ANSVSA atrage atenţia că, la ora actuală, în România, poate să mai apară un risc secundar din cauza sacrificării pe ascuns a animalelor şi congelarea cărnii, respectiv trichineloza.

Un orizont de timp în care România ar putea eradica pesta porcină africană? "Nu cred că un specialist ar putea cu onestitate să spună un termen", afirmă Brănescu.

***Vin banii europeni promişi pentru combaterea pestei porcine africane
În data de 7 decembrie, ministrul Petre Daea şi premierul Viorica Dăcilă anunţă că România primeşte de la Comisia Europeană (CE) un grant în valoare de 34,27 milioane de euro pentru rambursarea a 75% din costurile de combatere a pestei porcine africane. Câteva zile mai târziu ANSVSA confirmă că a intrat deja în posesia primei tranşe, de 10 milioane de euro, din acest grant.

Ce înseamnă acest lucru, în opinia şefului ANSVSA? "Faptul că după mai multe audituri ale Comisiei Europene - patru în ultimele două luni - dar cât se poate de severe, începând din localităţi din capătul Deltei până la laboratorul de referinţă de la Bucureşti, la direcţii judeţene, în unităţile de creştere a porcilor, în gospodăriile populaţiei, în mediul silvatic, am fost auditaţi şi răsauditaţi, Comisia ne-a dat banii. Asta înseamnă că ne-am făcut treaba. Ne-au dat un grant de 34 de milioane de euro, ne-au şi virat primele 10 milioane de euro şi avem promisiunea fermă că în limitele bugetului ne vor vira şi ceilalţi 7 milioane de euro din jumătatea cuvenită legal de a fi virată. Europa trimite bani pentru combaterea PPA în Romania şi trimite bani pentru uciderea preventivă, nu numai pentru cea din focare, bani pentru organizarea filtrelor rutiere, bani pentru compensarea cheltuielilor generate de achiziţia de dezinfectanţi, chituri de diagnostic, pentru transportul animalelor în vederea incinerării animalelor, echipamente de protecţie", a comentat recent, pentru AGERPRES, şeful ANSVSA.

*** Schimburile intracomunitare cu porci vii şi carne de porc se intensifică în 2018
Statistica cerută la ANSVSA arată că în anul 2018, până la data de 14 decembrie, au intrat în România 1.550.000 capete
suine din Germania, Ungaria, Slovacia, Cehia, Olanda, Danemarca, Polonia, Franţa, Bulgaria, în unele ţări fiind activă pesta porcină africană. Până la sfârşitul anului, instituţia estimează că această cantitate poate creşte cu minimum 10% având în vedere sărbătoarea Crăciunului.

În ceea ce priveşte importurile din ţări terţe de carne congelată de porc şi de produse din carne de porc preparate numai prin sărare, maturare şi/sau afumare acestea nu au putut intra în statistici pentru că au fost zero.

În schimb, din comerţul intracomunitar au fost aduse în România, o cantitate de carne şi organe de porc de 14.909 tone şi produse din carne de porc - circa 31.532 tone.

Datele Asociaţiei Române a Cărnii susţin ceea ce arată balanţa comercială a României cu carne de porc de mulţi ani şi anume că 50% din necesarul intern de carne de porc atât pentru vânzare în retail cât şi pentru procesare provine din spaţiul comunitar. Din datele deţinute rezultă că, în primele 8 luni ale anului 2018, importurile de carne de porc au crescut în medie cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017. Acest lucru s-a întâmplat în condiţiile în care în primul semestru al acestui an, producţia de carne de porc a înregistrat o creştere în jur de 4,4% faţă de primul semestru al anului 2017, pe fondul unei stări de acalmie în raport cu pesta porcină africană.

*** Preţul cărnii de porc, în creştere în această perioadă
Dacă în vară alarmiştii de profesie anunţau că pesta porcină va influenţa în iarnă creşterea preţului cărnii de porc cu peste 30%, iată că estimările specialiştilor din sector arată o creştere de cel mult 10% la preţul produselor din carne faţă de anul 2017, iar pentru preţul cărnii de porc avansul este de numai 8% faţă de 2017.

Dana Tănase, director executiv ARC: "Situaţia epidemiologică cu totul aparte cu care se confruntă ţara noastră a condus ca majoritatea procesatorilor de carne să adopte o serie de măsuri suplimentare de protecţie care să conducă la creşterea biosecurităţii. Pornind de la această realitate şi pe fondul existenţei deja a unui deficit de carne de porc în piaţă, procesatorii de carne aduc din spaţiul intracomunitar mare parte din materia prima destinată procesării, care vine sa completeze materia prima provenita din fermele comerciale româneşti care pot abatoriza fără restricţii animalele şi care la rândul lor au investit masiv în ultima perioadă în măsuri de biosecuritate. In acest context, estimăm că exista premise ca în perioada premergătoare Crăciunului să existe o creştere a preţului produselor din carne în jur de 10% faţă de anul 2017".

Pe plan intern, pesta porcină africană şi restricţiile impuse de autorităţi cu privire la mişcarea animalelor au condus ca preţul de achiziţie să difere între zonele afectate de maladie şi cele fără restricţii. Totodată, sporirea măsurilor de bioscuritate la nivelul fermelor şi abatoarelor au adus cheltuieli suplimentare. "Toate aceste aspecte concura ca previziunile pentru acest sfârşit de an să indice o posibilă creştere a preţului mediu pentru carnea de porc cu 8% faţă de 2017", mai spune Dana Tănase.

*** Carnea de porc românească, preferată în continuare de consumatorul român
Reprezentanţii ARC susţin că evoluţia pestei porcine africane în ţara noastră nu a afectat sub nicio o formă încrederea consumatorilor în carnea de porc autohtonă, pentru că a existat o permanentă campanie în media în care s-a subliniat faptul că această boală nu pune probleme de siguranţă alimentară. "Poate că s-a insistat prea mult pe acest aspect şi a fost neglijat pe de-o parte pericolul la care se expun cei care au sacrificat porcii şi au congelat carnea fără a efectua examenul pentru decelarea Trichinellei spp., iar pe de altă parte, gradul mare de difuzibilitate al bolii şi importanţa vectorului uman în transmiterea pestei porcine africane", atrage atenţia directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, România avea, la 1 mai 2018, 4,129 milioane porci, în scădere cu peste 357.000 de capete faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, efectivele de porcine consemnând o scădere cu 8% pe total şi cu 14,2% la efectivul matcă.

Regiunea Vest avea cea mai semnificativă pondere a efectivelor de porcine (20,2% din total), urmată de Regiunea Sud - Est (16,9%), Regiunea Sud Muntenia (15,9%) şi Regiunea Nord - Vest (14,8%).AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)