România are resurse uriaşe de energie, precum gazele din Marea Neagră, potenţialul eolian sau hidro, însă nu există nicio strategie aprobată cu privire la utilizarea lor, în timp ce sistemul energetic se degradează, iar facturile consumatorilor cresc, potrivit specialiştilor.

Conform unui document al ministerului de resort, infrastructura este pe anumite segmente depăşită moral şi uzată tehnic, fiind nevoie urgentă de investiţii.

"Retorica transformării României într-un hub energetic regional a rămas lipsită de conţinut. Pe de o parte, ultimul deceniu a consemnat puţine succese ale proiectelor de infrastructură. Infrastructura energetică este, în segmente decisive, depăşită moral şi uzată tehnic, având nevoie urgentă de investiţii. Producţia de energie electrică depăşeşte consumul intern, dar capacitatea de export rămâne limitată; eficienţa sistemelor de transport de electricitate şi de gaze este afectată de scăderea volumului intern de energie transmisă, dar, în acelaşi timp, aceste sisteme nu oferă suficientă capacitate pe noile axe rezultate din evoluţia capacităţilor de producţie din ultimii ani", se arată într-un document privind analiza stadiului actual al sistemului energetic naţional, postat pe site-ul Ministerului Energiei.

În acest context, Ministerul Energiei a lansat în dezbatere "Proiectul Strategiei Energetice a României 2018-2035, cu perspectiva anului 2050", document finalizat în septembrie, dar care nu a fost încă aprobat în Guvern.

Principalul beneficiar al implementării Strategiei Energetice va fi consumatorul, se arată în cuvântul înainte, semnat de ministrul Energiei, Anton Anton.

"Dezvoltarea şi creşterea competitivităţii economiei României, creşterea calităţii vieţii şi grija pentru mediul înconjurător sunt indisolubil legate de dezvoltarea şi modernizarea sistemului energetic'. Aceasta este fraza care deschide proiectul Strategiei Energetice a României, acesta este conceptul pe care este construit acest document programatic, iar principalul beneficiar al implementării Strategiei Energetice va fi consumatorul", susţine Anton.

Potrivit acestuia, Strategia Energetică nu este un document speculativ sau exclusiv teoretic ci propune ţinte concrete, stabileşte direcţii clare şi defineşte reperele prin care România îşi va menţine poziţia de producător de energie în regiune şi de actor activ şi important în gestionarea situaţiilor de stres la nivel regional.

Ministrul mai afirmă că dezvoltarea sectorului energetic este direct proporţională cu realizarea unor proiecte de investiţii strategice de interes naţional. Aceste investiţii, care vor produce modificări de substanţă şi vor dinamiza întregul sector, sunt repere fixe şi obligatorii în programarea strategică.

"Prin implementarea obiectivelor Strategiei Energetice, sistemul energetic naţional va fi mai puternic, mai sigur şi mai stabil. Avem resursele energetice necesare, avem un mix energetic echilibrat şi diversificat şi avem determinarea de a face din România un furnizor de securitate energetică în regiune", susţine Anton Anton în cuvântul de deschidere al proiectului final.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

Specialiştii din sector au atras însă atenţia că, de fapt, documentul este doar o înşiruire de date şi statistici despre starea actuală a sistemului, o trecere în revistă a resurselor energetice şi o înşiruire de clişee, de genul "resursele din Marea Neagră vor contribui la securitatea energetică a ţării", fără a arăta clar unde trebuie să ajungă sistemul energetic al ţării în perioada indicată şi cum vom face asta.

Asociaţia Română pentru Energie Eoliană susţine că "aşa-numita strategie" ignoră tendinţele tehnice, economice şi climatice actuale şi propune măsuri în contradicţie cu obiectivele declarate, în detrimentul consumatorilor.

"Strategia pare o colecţie a planurilor de dezvoltare depăşite moral ale firmelor cu capital de stat, planuri vechi cu potenţial de realizare discutabil, omiţând energia eoliană, singura tehnologie care a demonstrat că a respectat obiectivele ultimei strategii adoptate în România, instalând capacitatea prevăzută şi aducând în România progres tehnologic", spun investitorii din sectorul energiei regenerabile.

La rândul său, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi (ACUE) consideră că acest document nu vine cu nicio soluţie pentru a rezolva problemele din sector. Aceasta deşi, aşa cum spune documentul, sectorul energetic românesc are nevoie de investiţii uriaşe, între 15 şi 30 de miliarde de euro.

"Strategia identifică investiţii substanţiale ce sunt necesare pentru modernizarea şi retehnologizarea sistemului energetic românesc în următorii 15 ani. Analiza scenariilor alternative de dezvoltare estimează investiţiile totale în sectorul energetic (exclusiv ceea ce ţine de consumul energiei) între 15 şi 30 miliarde euro pentru perioada 2018-2030, cu o estimare centrală de aproximativ 20 miliarde euro", arată proiectul ministerului.

Legea offshore

România este o ţară plină de resurse, zăcămintele de petrol şi gaze o clasează pe locurile patru-cinci în Europa, are ape din abundenţă astfel încât să fie asigurat un sfert din producţie din hidrocentrale, are cărbune pentru zeci de ani, biomasă şi surse fotovoltaice, iar potenţialul eolian al Dobrogei este cel mai bun din sud-estul Europei.

În plus, în Marea Neagră s-au descoperit zăcăminte de gaze care ar putea asigura independenţa energetică a ţării pentru mulţi ani de acum înainte. Aceste resurse au atras atenţia unor companii-gigant din industria mondială, precum ExxonMobil, care explorează împreună cu OMV Petrom un zăcământ de mare adâncime estimat la 84 de miliarde de metri cubi.

În total, în Marea Neagră s-ar afla peste 200 de miliarde de metri cubi de gaze, iar investiţiile companiilor ar putea depăşi 15 miliarde de dolari în aceste proiecte, după cum estimează un studiu realizat de Deloitte. Aceste investiţii ar genera venituri la bugetul de stat în valoare de 26 de miliarde de dolari şi un plus de 40 de miliarde de dolari la PIB-ul României, până în anul 2040. Tot în aceeaşi perioadă, aceste investiţii ar putea susţine anual, în medie, peste 30.000 de locuri de muncă.

Cu toate acestea, companiile au amânat pentru anul viitor decizia dacă vor investi sau nu, în contextul în care discuţiile din Parlament pe tema Legii offshore s-au întins pe tot parcursul acestui an. Actul normativ a fost dezbătut, modificat, aprobat, apoi reîntors în Parlament şi dezbătut din nou. I s-au adăugat şi eliminat amendamente, care apoi au fost din nou modificate.

Astfel, spre exemplu, directorul general de la OMV, Rainer Seele, anunţa la finele lunii octombrie, că Grupul energetic austriac a hotărât să amâne, pentru anul următor, decizia de investiţie în proiectul său offshore din Marea Neagră din cauză că Guvernul României a avut nevoie de o durată prea mare de timp pentru a pune la punct cadrul de reglementare.

Parlamentarii au operat foarte multe schimbări la forma acestei legi şi chiar şi după publicarea legii în Monitorul Oficial şi-au dat seama că mai trebuie făcute modificări.

Deputatul PNL Virgil Popescu susţine că, dintr-o eroare materială, din forma finală lipseşte o virgulă care modifică sensul unui articol. La rândul său, social-democratul Iulian Iancu a arătat că este absolut necesară modificarea legii, întrucât varianta sa actuală poate fi interpretată în aşa fel încât România ar putea pierde 15 miliarde de dolari.

La mijlocul lunii noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, după ce, în august, ceruse reexaminarea acestei legi.

"Considerăm că legea supusă reexaminării se impune a fi reanalizată de Parlament din perspectiva stabilităţii şi predictibilităţii pe termen lung a cadrului legal aplicabil acestui sector şi pentru evitarea potenţialelor efecte negative. Totodată, apreciem că prevederile legii supuse reexaminării ar trebui să cuprindă dispoziţii clare, lipsite de echivoc şi cu perspectivă durabilă, astfel încât să fie asigurat cadrul necesar dezvoltării parteneriatului stat - investitori, în sensul asigurării predictibilităţii necesare, iar economia românească să beneficieze pe termen lung de pe urma exploatării resurselor naturale din perimetrul Mării Negre", afirma preşedintele.

Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat pe 24 octombrie actul normativ, ca urmare a cererii de reexaminare.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

Rămânem fără gaze peste 14 ani, fără exploatarea gazelor din Marea Neagră

În proiectul de strategie elaborat de Ministerul Energiei se precizează că, fără exploatarea gazelor din Marea Neagră, resursele de gaze ale ţării se vor epuiza în următorii 14 ani.

"Pentru a evita creşterea semnificativă a dependenţei de importuri, chiar dacă acestea vor fi disponibile din surse şi prin rute alternative, este necesară dezvoltarea zăcămintelor offshore descoperite în ultimii ani în Marea Neagră. Aceasta este o condiţie sine-qua-non pentru a putea miza pe gazul natural în mixul energiei electrice", se arată în proiectul de strategie.

România îşi propune creşterea consumului de gaze naturale în industria internă şi exportul unor produse finite care utilizează ca materie primă şi gazele naturale, au mai arătat autorii proiectului, fără a preciza cum va creşte consumul şi ce produse finite ne-am dori să exportăm.

Faţă ce celelalte proiecte de strategii creionate în ultimii zece ani, acesta din urmă conţine o listă de patru proiecte considerate prioritare: reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarniţa, un grup nou la Rovinari şi hidrocentrala Turnu Măgurele - Nicopole, însă nu se precizează care sunt investiţiile necesare pentru aceste proiecte şi de unde vor proveni banii.

Specialiştii avertizează că fără o strategie e posibil un black-out

În 2018 au fost făcuţi paşi mici în sectorul energetic: Legea offshore, votată în Parlament, dar încă aflată în proces de modificare; un proiect de strategie care încă nu este aprobat de Guvern şi care ar putea fi modificat; investiţii mici în producţia de energie, cu excepţia centralei de la Iernut, unde au fost montate echipamente noi.

Au avut însă loc accidente de muncă în Valea Jiului, unde, potrivit Ministerului Energiei, nu s-a făcut nicio investiţie în ultimii 20 de ani; judeţe întregi care au rămas fără curent primăvara trecută, în urma unei ninsori abundente care a distrus reţeaua electrică învechită; zeci de blocuri din Bucureşti care nu au avut căldură şi apă caldă în această iarnă, după ce mai multe conducte ale RADET au crăpat sau unele instalaţii ale ELCEN s-au defectat.

Specialiştii din sector spun că lipsa unei viziuni şi a unei strategii în sectorul energetic va duce inevitabil la căderea sistemului şi la pene generale, iar specialiştii chiar îşi dau cu părerea când ar putea avea loc primul eveniment de acest gen, după cum spune Silvia Vlăsceanu, director executiv al ACUE.

"Se fac deja pariuri cât timp mai durează până când vom avea o cădere, un black-out. Lucrurile merg din inerţie în sectorul energetic şi nu vor putea merge aşa la infinit. Mai ales că pleacă specialiştii din sistem, iar în locul lor nu vin oameni cu aceeaşi experienţă. Lucrurile se leagă, iar lipsa de viziune economică impactează întreaga economie naţională", a arătat Vlăsceanu.

Preţul creşte, iar consumatorii vulnerabili vor fi cei mai afectaţi

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, pentru consumatorii reglementaţi preţul gazelor a fost majorat cu 16% în acest an. Pe bursă, însă, preţul energiei electrice este dublu faţă de anul trecut, iar cel al gazelor a ajuns mai mare cu peste 40%.

Şi, după cum avertizează preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, vrem, nu vrem, preţul energiei va continua să crească. Acest trend se manifestă în toată Europa, în special ca urmare a costurilor mari de mediu.

"Lucrul acesta, ne place sau nu ne place, se va întâmpla şi la electricitate, şi la gaze. Acesta poate fi un lucru bun pentru România şi pentru producătorii noştri, pentru că, în general, suntem exportatori de energie electrică şi, în momentul în care se vor dezvolta noi capacităţi de producţie din Marea Neagră, probabil vom deveni exportatori şi de gaze, deci un lucru bun pentru economia noastră. Dar va însemna creşterea preţului", a subliniat oficialul Concurenţei.

În acest context, Chiriţoiu a amintit că încă nu a fost definit consumatorul vulnerabil, care va fi cel mai afectat de aceste scumpiri. Guvernul trebuia să precizeze care consumatori pot fi încadraţi în categoria "vulnerabili", astfel încât, de la 1 aprilie 2019, să se poată aplica noile măsuri de protecţie pentru aceşti consumatori. Însă, în noiembrie, Executivul a amânat acest termen până în 2021.

În prezent, singura modalitate de a-i proteja pe cei care nu-şi pot plăti facturile este un tarif social, însă problema în acest caz este că acei consumatori nu pot depăşi o anumită cantitate de energie, foarte mică, iar dacă fac acest lucru plătesc un tarif de două ori mai mare decât cel clasic.

Potrivit unui raport al Centrului pentru Studiul Democraţiei, 12% dintre consumatorii de energie ai României beneficiază de tariful social la energie electrică, însă 42% dintre aceştia nu îşi dimensionează corect consumul şi depăşesc pragul alocat, astfel că în final plătesc facturi mult mai mari chiar şi decât consumatorii obişnuiţi. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)