Populaţia trebuie să înţeleagă faptul că poate cere statului şcoli, spitale civilizate şi autostrăzi doar dacă îşi plăteşte taxele şi impozitele, iar autorităţile trebuie să colaboreze pentru educarea cetăţenilor, a susţinut, miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

El a fost prezent la evenimentul de lansare a platformei de educaţie financiară TAXEDU.

"Nu cred că este cazul să dezbatem cât de importantă este educaţia financiară. Putem spune că este un subiect de mare actualitate în Europa, în lume şi în România. (...) Fără un efort coordonat între instituţii, între autorităţi, nu putem atinge obiectivul de a avea o populaţie care să înţeleagă problemele economice, financiare, bancare. De exemplu: ce înseamnă inflaţia, cum se măsoară sau care sunt avantajele unei colectări eficiente a impozitelor", a spus Isărescu.

El a arătat că proiectul TAXEDU îşi propune să informeze tinerii şi să comunice într-o manieră accesibilă şi prietenoasă cu privire la rolul impozitelor în viaţa noastră de zi cu zi.

"În multe domenii, mentalităţile nu ţin pasul cu vremurile. Observăm că, pentru mulţi, plata impozitelor este o corvoadă, poate ca urmare a unor experienţe din trecut. Sistemele însă se modernizează, plătim impozite online, lucrurile se simplifică. Mai este însă ceva de făcut la nivelul autorităţilor şi anume conştientizarea că plata impozitelor este unul dintre actele cetăţeneşti care ne dă dreptul să cerem statului român modern european să-şi îndeplinească menirile", a arătat guvernatorul.

El a subliniat că este foarte important ca oamenii să ştie ce se întâmplă cu taxele pe care le plătesc.

"Prin lume circulă o vorbă: nu-mi place să plătesc impozite, dar îmi place să dorm liniştit acasă. E un pas foarte mare înainte. Ne place să avem educaţie, în mare parte gratuită, ne place să avem siguranţă când mergem pe străzi sau când călătorim, ne place să avem servicii de sănătate, să avem infrastructuri care să ne ajute să ne deplasăm. Toate acestea se fac din impozite. Statul se ocupă de infrastructuri, cele umane - sănătate, educaţie - şi cele fizice - transporturi, comunicaţii", a explicat oficialul BNR.

Acestea sunt costisitoare şi trebuie făcute într-o manieră modernă şi unitară, a adăugat el.

"Înţelegerea acestei relaţii este un pas înainte şi, mai mult decât atât, trebuie să înţelegem că fără o bună colectare a taxelor şi impozitelor nu putem vorbi de o realizare la timp a şcolilor şi a spitalelor civilizate, a autostrăzilor, aşa cum toţi ne dorim", a subliniat Isărescu.

Potrivit acestuia, politica monetară depinde de celelalte politici ale statului, în special cea fiscal-bugetară, modul în care aceste politici sunt concepute, puse în practică şi cum sunt înţelese de public.

"Această înţelegere a politicilor de către categorii cât mai largi ale populaţiei este o prioritate a autorităţilor. Nu este deloc un lucru uşor de realizat. Este nevoie de timp, sperăm nu prea îndelungat, de ceva resurse şi de o strategie bine gândită. Nu descoperim noi apa caldă. Şi alte ţări în Europa au făcut progrese mari în această direcţie. Nu e vorba de a imita, ci de a lua cât mai multe din experienţa lor. Lucrăm la această strategie şi sperăm că vom putea produce un document care să dea un impuls real educaţiei financiare în România", a explicat Isărescu.

El a amintit şi sprijinul Comisiei Europene, al Băncii Mondiale şi al OCDE pentru acest proiect.

"Un rol major îl are şi tehnologia. Aţi remarcat ecranele de la intrarea în sală, sunt convins că v-au captat interesul. În condiţiile lumii de astăzi, putem face educaţie financiară eficientă cu aportul tehnologiei. Copiii şi tinerii sunt atât de conectaţi la fenomenul IT, la internet, încât hârtia începe să devină pentru ei anacronică şi plictisitoare, ceea ce nu este cazul cu generaţia mea. Dar până şi noi nu avem încotro, trebuie să ne adaptăm la fenomenul IT, trebuie să ţinem pasul cu realităţile", a afirmat guvernatorul.

Acesta a precizat că şi BNR va avea un soft prin care să explice tinerilor cum se formează dobânda, cursul valutar, cum acţionează banca centrală în domeniul politicii monetare şi cum circulă banii.

"Lumea este în continuă schimbare şi trebuie să ţinem pasul cu schimbările, promovările demografice, migraţia, deficitul de forţă de muncă ne obligă să găsim modalităţi de a face tot mai mult cu resurse umane care trebuie să fie categoric educate. Educaţia poate fi un răspuns la aceste schimbări şi provocări. Educaţia de calitate. Trebuie să ne gândim cum să educăm mai bine şi cum să nu pierdem acest capital extrem de preţios", a mai susţinut Isărescu.

El a arătat că oamenii vor trebui informaţi asupra modului în care va fi schimbată viaţa lor odată cu adoptarea monedei euro.

"În următorii ani ne pregătim pentru adoptarea euro, iar un studiu de fundamentare al Comisiei Europene a arătat că, fără excepţie, la toate statele care au trecut la euro o problemă sau, după caz, un avantaj, depinde cum au tratat această chestiune, a fost pregătirea şi formarea populaţiei pentru trecerea la euro. Nu se poate face acest pas imens fără să ştim cu toţii la ce ne aşteptăm şi ce schimbări ne vor afecta viaţa de zi cu zi. Iată o altă temă cu care trebuie să se ocupe proiectele noastre comune", a completat şeful BNR.

Isărescu a participat, miercuri, la lansarea platformei TAXEDU (https://europa.eu/taxedu/home_ro), un proiect-pilot al Uniunii Europene cu scopul de a-i educa pe tineri cu privire la taxe şi impozite şi la felul în care acestea le influenţează vieţile.

Informaţiile sunt transmise prin jocuri, materiale de e-learning şi clipuri, pentru ca tinerii afle şi despre problemele asociate acestora (de exemplu frauda fiscală, evaziunea fiscală) într-un mod plăcut şi antrenant.

Spre exemplu, prin intermediul unui joc, numit Taxlandia, tinerii sunt puşi în situaţia de a fi prim-miniştrii unei ţări virtuale cu 500.000 de locuitori. Jucătorul află, la început, că fostul guvern i-a lăsat un buget gol şi este nevoit să ia măsuri pentru a reumple vistieria.

Gamerul este avertizat că o soluţie poate fi creşterea taxelor, dar, ca urmare, populaţia poate deveni nemulţumită şi ar putea creşte rata criminalităţii. El este apoi îndemnat să folosească echilibrat bugetul pe care îl va colecta pentru a aloca resurse către diverse sectoare: sănătate, educaţie, cultură, mediul de afaceri, administraţie, turism, precum şi către fondul de rezervă.

După alocarea resurselor, află care este nivelul de fericire al locuitorilor, rata criminalităţii, nivelul de poluare, şomajul, dar şi previziunile pentru următorul an şi poate face o rectificare bugetară, astfel încât să-şi atingă propriile ţinte de bunăstare. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică; editor online: Magdalena Tănăsescu)