Industria de apărare trebuie să iasă de la Ministerul Economiei, unde nu i se acordă importanţa cuvenită, şi să devină Autoritate Naţională pentru Apărare, în subordinea Guvernului, a prim-ministrului, sunt de părere liderii sindicatelor din acest domeniu.

"Ineficienţa pe care au dovedit-o cei de la Ministerul Economiei şi cei care gestionează de fapt industria de apărare au făcut să ajungem într-o situaţie gravă. Lipsa de comenzi şi contracte naţionale, investiţiile, salarizarea, numirile celor care conduc destinele acestei instituţii - şi mă refer la cei din consiliile de administraţie -, dar şi lipsa de personal calificat sunt problemele care afectează cel mai grav sectorul", a afirmat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Constantin Bucuroiu, lider de sindicat la Uzina Automecanica Moreni şi secretar pe probleme de apărare al Federaţiei Solidaritatea Metal din cadrul CNS "Cartel Alfa".

O altă problemă ridicată de Constantin Bucuroiu vizează vârsta înaintată a salariaţilor care lucrează în industria de apărare a ţării. Astfel, vârsta medie este de 54 de ani, iar salariile nu motivează tinerii să lucreze în această industrie. În prezent, salariile medii în industria de apărare sunt de 2.350 de lei, ajungând la 2.700 de lei la fabrica de pulberi.

Conform liderilor sindicali din industria de apărare, dacă în 1989 în acest sector se înregistrau 220.000 de angajaţi, acum sunt sub 8.000. Mai mult, cifra de afaceri a societăţilor care lucrează în industria de apărare este de 3% din cea înregistrată în anul 1989.

"Atât timp cât MApN nu a lansat decât în general comenzi de reparare sau de readaptare a vechilor produse, practic producţia a supravieţuit în limita contractelor externe pe care le obţinea. De multe ori, din cauza restricţiilor legate de apartenenţa la blocuri militare diferite, făcea ca practica unui comerţ cu o competitivitate normală să nu fie posibilă, spre deosebire de alte firme străine care lucrează cu orice solicitare. La noi sunt restricţii. Al doilea element important care a subminat industria de apărare erau contradicţiile de decizie politică, restricţii apărute uneori în CSAT", a apreciat Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale (CNS) "Cartel Alfa".

Datele Cartel Alfa arată că, în 2017, comenzile către MApN au reprezentat 3,7% din totalul de achiziţii de tehnică de luptă, muniţie şi armament.

Liderii sindicali cer ca minimum 30% din achiziţiile MApN să fie din producţia internă, astfel încât să se poată realiza o relansare solidă a industriei.

"Argumentul îl reprezintă programele de compensare pe achiziţiile din import prin Legea offset-ului, care au lipsit cu desăvârşire, ceea ce a dus la distrugerea cu bună ştiinţă a acestei industrii", a subliniat Constantin Bucuroiu.

În ceea ce priveşte investiţiile, liderii sindicali consideră că în prima fază ar fi necesare 250 milioane de euro pentru a realiza o industrie modernă şi competitivă, care să poată face faţă pieţei concurenţiale. AGERPRES/(A - autor: Carmen Marinescu, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)