Barometrul Industrial: Cererea volatilă şi creşterea costurilor de producţie, riscuri majore pentru industrie
Cererea volatilă şi creşterea costurilor de producţie, care afectează venitul, lichidităţile şi investiţiile firmelor, reprezintă riscuri majore pentru industrie, conform Barometrului Industriei din România, realizat de IRSOP & SNSPA-Facultatea de Management.
Barometrul semnalează că între aprilie şi august creşterea în industrie a slăbit continuu ajungând aproape de zero. Activitatea s-a înviorat în septembrie, dar în luna octombrie avansul s-a oprit. Cauza principală a creşterii instabile este cererea volatilă, iar stagnarea din luna octombrie s-a produs în urma scăderii abrupte a comenzilor noi.
Totuşi, motorul exporturilor a rămas "turat" şi a continuat să crească în raport cu luna precedentă, mai menţionează Barometrul.
Potrivit sursei citate, volumul producţiei a rămas, în octombrie, la nivelul de 57 de puncte înregistrat în septembrie. În primele 10 luni ale anului, media activităţii de producţie a fost de 56,5 puncte, faţă de 56,1 în perioada similară a anului trecut. Stocurile au scăzut de la 49 în septembrie la 46 în octombrie, pe fondul creşterii slabe.
Comenzile neexecutate s-au contractat de la 49 în septembrie la 42 în octombrie. Scăderea comenzilor neexecutate semnalează un exces de capacitate în raport cu cererea. Dacă persistă, excesul de capacitate poate duce la scăderea preţurilor.
Comenzile noi au coborât brusc de la 59 în septembrie la 56 în octombrie, cererea rămânând volatilă. În primele 10 luni ale anului, indexul a fluctuat între 45 şi 63 de puncte, în jurul unei medii multilunare de 55 de puncte.
Comenzile pentru export au urcat de la 54 în septembrie la 57 în octombrie, iar indexul se află acum peste media din primele nouă luni ale anului.
Importurile de materii prime au reacţionat extrem de sensibil la schimbările din zona comenzilor noi, iar în octombrie indexul a scăzut la 59 de puncte faţă de 62 în septembrie.
Numărul de angajaţi a rămas un factor instabil din cauza condiţiilor tensionate de pe piaţa muncii, a politicilor salariale şi a cererii volatile. În octombrie, indexul a coborât de la 50 la 48, în zona de contracţie. De altfel, în ultimele 5 luni media indexului a fost 47 de puncte, semnalând înclinaţia managerilor spre ajustarea descendentă a forţei de muncă.
Costurile de producţie au urcat la 72 de puncte, faţă de 70 în septembrie, atingând valoarea cea mai mare din ultimele 8 luni. Totodată, indexul a depăşit cu aproape 13% media istorică de 63 de puncte din ultimii 4 ani.
Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au rămas constante. Indexul din octombrie a avut 60 de puncte ca în septembrie.
"Deocamdată preţurile practicate de firme se menţin pe o traiectorie de creştere uşoară. Creşterea apare necesară în condiţiile costurilor mari de producţie şi ale necesităţii conservării profitului şi a lichidităţilor. Pe de altă parte, faptul că firmele nu impun preţuri mai mari arată că actuala conjunctură nu e foarte bună", precizează autorii Barometrului.
Aceştia subliniază că indexul global de optimism al managerilor şi-a pierdut elanul. Acesta urcase cu patru puncte de la 56 la 60 între august şi septembrie, dar în octombrie nu a mai crescut decât cu un punct, ajungând la 61. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare.
Încrederea managerilor în ce va fi peste 6 luni se bazează în special pe aşteptări pozitive legate de export şi de mărirea portofoliului de comenzi care aşteaptă să fie executate. Încrederea în export a crescut de la 62 la 66, iar încrederea în surplusul de comenzi a urcat de la 32 la 41.
Temerile sunt alimentate îndeosebi de anticiparea creşterii costurilor de producţie şi a importurilor de materii prime. Tendinţa de anticipare a unor costuri mai mari a crescut de la 63 în septembrie la 73 în octombrie, iar aşteptările privind intensificarea importurilor de materii prime, probabil mai scumpe, au urcat de la 58 la 61.
Barometrul este realizat de IRSOP & SNSPA Facultatea de Management pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Datele culese prin interviuri directe cu managerii firmelor în intervalul 15-19 noiembrie 2018. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Marinescu: Cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintim să ajungem
heltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, astfel că România cheltuie mai mult decât deficitul la care țintește să ajungă, a atras atenția, marți, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu. 'În cele două decenii de la aderare, România a &icir
Darău: Am aprobat primul sistem unitar de fundamentare a remunerației administratorilor companiilor din portofoliul Ministerului Economiei
Administratorii companiilor de stat din portofoliul Ministerului Economiei ar putea fi remunerați după un sistem unitar, care pornește de la salariul mediu brut din sector și are în vedere criterii precum dimensiunea companiei, importanța strategică, volumul investițiilor raportat la cifra de afaceri, listarea la bursă și profitabilitatea.
MADR propune dublarea fondurilor pentru sprijinirea fermierilor afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru compensarea creșterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, solicitând dublarea
Buzoianu: Grupul de lucru pentru arderile ilegale din Sintești nu include Direcția de Mediu București
Grupul de lucru constituit de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Ilfov pentru problema arderilor ilegale din Sintești nu include Direcția de Mediu București, autoritatea care gestionează datele stației de monitorizare a calității aerului din zonă, a anunțat, marți, ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu. 'Doamna S
Peste 49.000 de tone de produse au fost colectate în zece ani de funcționare a Federației Băncilor pentru Alimente
Peste 49.000 de tone de produse au fost colectate în zece ani de funcționare a Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), timp în care peste 44.000 de tone de alimente au fost salvate direct de la risipă din lanțul agroalimentar și peste 4.000 de tone au fost donate de cetățeni prin intermediul campaniilor de colectă națională de alimen
Dăianu: România are nevoie de o lege a salarizării unitare
România are nevoie de o lege a salarizării unitare, iar aceasta ar trebui avută în vedere la construcția bugetului pentru 2027, a declarat marți Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, care a pledat, totodată, pentru o indexare prudentă a pensiilor și a salariilor din sectorul bugetar. 'Ce este o știre bună? Și domnul m
ANPIS a plătit în septembrie drepturile de asistență socială aferente lunii august
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), prin agențiile teritoriale, a plătit în septembrie fondurile necesare pentru plata beneficiilor de asistență socială aferente lunii august din acest an, informează marți agenția. Astfel, au fost virate: peste 1,139 miliarde lei pentru 3.385.783 de beneficiari ai alocațiilor de
Nazare: Construcția unui buget credibil pentru 2027 este o condiție esențială
Construcția unui buget credibil pentru 2027, care să fie respectat și în execuția bugetară de anul viitor, reprezintă o condiție esențială pentru continuarea consolidării fiscale a României și pentru îmbunătățirea perspectivei de rating a țării, consideră ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'În prim
ANAF Antifraudă: 905.212 lei achitați la bugetul de stat după un control la un salon de estetică din București
Administratorul unui salon de servicii estetice din București a achitat la bugetul de stat 905.212 lei, în urma unui control al Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), care a identificat obligații fiscale suplimentare de peste 537.000 de lei, informează, marți, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Potrivit sursei citat
Isărescu: Parcursul de consolidare fiscal-bugetară este esențial pentru credibilitatea României
Parcursul de consolidare fiscal-bugetară este esențial pentru credibilitatea României, iar politicile economice trebuie să fie atent calibrate, predictibile și, deci, credibile, a afirmat, marți, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. 'De la bun început, în lucrarea 'Sustenabilitatea financiar
APIA: 35.711 cereri de ajutor de stat pentru sectoarele bovin și suin
Un număr de 35.711 cereri de ajutor de stat pentru sectoarele bovin și suin au fost depuse la nivel național, în cadrul celor două scheme instituite în 2026 în contextul crizei din Orientul Mijlociu, informează, marți, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Astfel, pentru sectorul bovin au fost depuse 35.477 de cereri, pen
Theodor Stolojan: Reducerea ritmului de creștere economică în România a început în 2022
Reducerea ritmului de creștere economică în România a început odată cu anul 2022, cu trei ani și jumătate înainte de a se lua orice măsură de austeritate, a declarat, marți, Theodor Stolojan, fost prim-ministru și fost ministru al Finanțelor, la un eveniment de specialitate. 'Noi avem, ca să spun așa, un beneficiu e
Peste 58 de milioane de tone de deșeuri alimentare, generate anual în Uniunea Europeană
Peste 58,2 de milioane de tone de deșeuri alimentare au fost generate în Uniunea Europeană în 2023, echivalentul a aproximativ 130 de kilograme pe locuitor, iar mai mult de jumătate din această cantitate provine din gospodării, potrivit datelor Eurostat citate de InfoCons - Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorilor, cu ocazia Zilei Internaționale de C
ANOFM: 90 programe de formare profesională vor începe în luna octombrie 2026, la nivel național
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă va organiza 90 programe de formare profesională în luna octombrie 2026, pentru un număr de 1.590 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite. Potrivit unui comunicat al instituției, transmis marți AGERPRES, programele de formare profesională cu cele mai multe loc
Bociu (ANSVSA): Reducerea risipei alimentare este un obiectiv strategic, însă nu poate fi atins prin diminuarea standardelor de siguranță
Reducerea risipei alimentare este un obiectiv strategic, însă acesta nu poate fi atins prin diminuarea standardelor de siguranță alimentară, a transmis președintele Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu, cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare privind Pierderile și Risipa de Alimente.










