România este înconjurată la ora actuală de gripă aviară, pesta rumegătoarelor mici, dermatoza nodulară, boli care evoluează în ţările vecine, iar autorităţile veterinare fac eforturi pentru a le ţine departe de ţară, în condiţiile în care la nivel naţional se duce "bătălia" pentru combaterea pestei porcine africane.

"În jurul României avem o presiune epidemiologică extraordinară şi constantă. Avem spaţiul estic extracomunitar, unde evoluează pesta porcină africană (PPA), avem spaţiul ex-iugoslav, în care avem dermatoza nodulară, o boală care evoluează acolo de câţiva ani, dar nu afectează bovinele din România. Deocamdată reuşim să ţinem ţara indemnă la dermatoza nodulară bovină. În Ungaria, este o evoluţie accelerată a PPA pe segmentul silvatic, pe porcul mistreţ, iar în Bulgaria, în sud, cea mai mare presiune epidemiologică este generată de statul vecin prin prisma faptului că avem focare în evoluţie de PPA şi poate să se mute riscul în partea de sud-vest. De asemenea, evoluează gripa aviară, pe care noi nu o avem, dar sigur suntem cu arma la picior, pentru că începe sezonul migraţiei păsărilor, care poate genera un risc sub acest aspect. Nu în ultimul rând, iată că în Bulgaria, în zona riverană frontierei cu Turcia, în premieră nefastă în Europa, evoluează pesta rumegătoarelor mici, o boală extrem de gravă, unde sunt deja 62 de cazuri. Noi luăm toate măsurile cuvenite pentru a reduce la maxim riscul de transfer al bolilor din Bulgaria în România", a declarat pentru AGERPRES preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu.

În ceea ce priveşte screpia, o boală care afectează ovinele şi caprinele şi care evoluează din 2003 în România, dar şi pe aproape tot mapamondul, Brănescu a menţionat că Autoritatea derulează programe de genotipare astfel încât să fie selectate pentru reproducţie numai exemplarele care au rezistenţă la această boală.

"Screpia este o boală care evoluează în România încă din 2003, deci are un istoric de 15 ani şi nu există elemente de profilaxie pentru boală. Ea a fost depistată pe la 1700, în Anglia, dar a fost diagnosticată 200 de ani mai târziu, prin anii 1930. Singurele teritorii considerate indemne acestei boli sunt Australia şi Noua Zeelandă. În rest, boala este considerată a fi prezentă pe tot mapamondul. În prezent, boala nu afectează efectivele de ovine şi caprine mai mult decât anii trecuţi. Noi avem în derulare programe de genotipare, pentru că în urma cercetărilor s-a constatat că se poate induce o rezistenţă specifică la această boală, astfel încât pentru reproducţie să fie selectate numai exemplarele care au această rezistenţă. Prin acest mecanism de selecţie dirijată şi coordonată ştiinţific la nivelul întregii Europe, dar şi a lumii, se consideră că într-un interval viitor de timp vor putea fi selecţionate numai exemplarele care au rezistenţă specifică la screpie, iar biologic să se elimine riscul de apariţie a acestei boli", explică şeful Autorităţii.

El susţine că exporturile de animale vii şi în special ovine/caprine şi ovine, care ocupă de ani buni primele locuri în comerţul cu produse agroalimentare, nu au fost afectate din cauza screpiei, deoarece în negocierile bilaterale cu statele care importă din România au fost eliminate zonele afectate.

"Este absolut firesc. Partenerii noştri nu importă din zonele unde avem în evoluţie episoade de screpie, iau ori de unde din restul ţării", spune preşedintele ANSVSA.

În altă ordine de idei, Brănescu a atras atenţia şi asupra faptului că medicii veterinari "şi-au făcut datoria" în acest an, ţinând cont de faptul că România s-a confruntat cu un un număr extrem de scăzut de toxiinfecţii alimentare.

"Vreau să semnalez un lucru care a trecut neobservat: numărul extrem de scăzut de toxiinfecţii alimentare gestionate tot de medicii veterinari. Colegii mei şi-au făcut datoria, indiferent că vorbim de eficienţa comandamentului estival, de marile zone de aglomerare turistică, Braşov, Valea Prahovei, Maramureş, Bran-Moieciu, unde iată ne apropiem de încheierea acestui an în care chiar nu am avut presiunea toxiinfecţiilor alimentare. Iată că în domeniul siguranţei alimentelor situaţia a fost gestionată", a adăugat oficialul ANSVSA.

Întrebat când vor putea mânca turiştii în satele româneşti bucate tradiţionale gătite "ca la mama acasă", în acele Puncte Gastronomice Locale Familiale, anunţate încă de anul trecut, preşedintele autorităţii a precizat că se mai fac anumite modificări pe Ordinul 111/2008 privind înregistrarea sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a produselor de origine animală şi non-animală, astfel încât să existe norme clare de funcţionare.

"Am realizat progrese şi urmează să finalizam odată cu modificările introduse în cadrul Ordinului 111, care de altfel cuantifică propunerile şi simulările făcute în vederea înfiinţării acestor puncte. Probabil la începutul anului viitor va fi finalizat acest ordin care va stabili regulile de funcţionare, inclusiv pentru acestea. El se află deja în consultare publică. Nu s-a blocat dezvoltarea acestei idei, numai că în momentul în care ea a început să ruleze au apărut nişte întrebări pe care încercăm să le aşezăm în cadrul legislativ şi tocmai de aceea vor fi reglementate în interiorul acestui ordin, fără a-i opri, ci doar pentru a perfecta activitatea noastră în raport cu aceştia", a adăugat Brănescu.

Înfiinţarea Punctelor Gastronomice Locale Familiale (PGLF) este un proiect iniţiat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor cu scopul de a ajuta la dezvoltarea comunităţilor şi a turismului local.

Proiectul a fost lansat anul trecut, iar direcţiile judeţene sanitar-veterinare au fost asaltate de numeroase solicitări, dar şi idei proprii referitoare la modul de funcţionare a acestor PGLF.

Punctele Gastronomice Familiale Locale îşi vor putea desfăşura activitatea numai dacă vor funcţiona într-una din formele legale juridice din România, vor fi înregistrate sanitar-veterinar, evident contra unor taxe percepute de ANSVSA şi vor îndeplini condiţiile minime legale.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivelul României au fost identificate încă de anul trecut peste 300 de produse care se pot încadra pe sistemele de calitate naţionale şi europene.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)