Irigarea României este un obiectiv naţional extrem de important şi de necesar, iar acum suntem în situaţia de a pune la loc sistemul de irigaţii pe care l-am distrus de-a lungul vremii, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Petre Daea, la Forumul Securitatea Alimentelor şi a Resurselor de Apă, organizat la târgul Indagra.

"Un obiectiv important pentru Guvern şi obiectiv necesar pentru ţară este irigarea culturilor, folosirea apei. Uneori unii spun că prin această folosire a apei, şi ştiinţific se poate dovedi, ea doar se recirculă, intră în sistem. Practic se foloseşte în folosul şi pentru binele omului. De aceea tot timpul avem ca preocupare, ca mod de exprimare şi ca acţiune concretă această derulare în planul realităţii zi de zi a investiţiilor în domeniul irigaţiilor. Avem parteneri valoroşi. Sunt oameni aici care ştiu bine şi mânuiesc bine tehnica în domeniu. A iriga România este un obiectiv naţional extrem de important şi de necesar şi există posibilitatea unor investiţii majore care să treacă dincolo de dimensiunea cunoscută de către noi toţi. Dacă până în 1989 aveam un sistem de irigaţii, care apoi, paralizat fiind, ne aflăm acum în situaţia de a pune la loc ceea ce am distrus de-a lungul vremii. O să facem cu efort, dar cu interes formidabil, pentru că merită a se realiza producţiile respective şi a ridica randamentele pentru a fi competitivi pe piaţa internaţională", a spus Daea.

El a spus că se vorbeşte foarte mult despre potenţialul agricol al României, dar în acest context este "necesar, inteligent şi practic" să se facă ceva pentru valorificarea acestui potenţial.

"Mă gândesc acum la un tablou al existenţei noastre pe baza datelor FAO. La fiecare 6 secunde moare câte un copil de foame. Acum, tot pe baza acestor date, peste un miliard suferă de inaniţie. Acum ştim cu toţii că Planeta în integralitatea ei are 70% apă. Restul uscat. Dar din această apă doar 2,6% este apă dulce. (...) De aceea consider necesar, inteligent şi practic să vorbim în spaţiul acesta al României ce avem ca resurse care înseamnă potenţial, ceea ce facem pentru valorificarea lui, şi cum măsurăm potenţialul ţării. Mulţi vorbesc despre potenţial, foarte mulţi l-au desenat imaginar, însă în vremea noastră şi în pagina realizărilor iată că putem vorbi şi de dimensiunea lui reală la anumite culturi. De aceea şi ieri, şi azi şi mâine şi oricând, ca specialist şi mai ales în tiparul acesta al răspunderii statale ne gândim, proiectăm guvernamental direcţii de acţiune pentru a valorifica potenţialul", a explicat Daea.

Ministrul susţine că este pentru prima dată în România când avem un tablou al potenţialului care poate fi măsurat doar prin nivele de producţie, folosind resursele de care dispunem şi instrumentele de sprijin.

"L-am măsurat în 2017 şi l-am măsurat şi anul acesta şi este pentru prima dată în România când avem un tablou al potenţialului care poate fi măsurat doar prin nivele de producţie, folosind resursele de care dispunem şi instrumente de sprijin şi dinamizare a activităţii, gândindu-ne la randamente. De aceea, cu mândrie naţională, cu respect total faţă de fermieri, care sunt actorii principali ai producţiei din ţara românească, spun că anul trecut şi anul acesta România a făcut un salt formidabil, de-a lungul vremii şi mai ales din momentul integrării în Uniunea Europeană", afirmă şeful MADR.

Dacă înainte de integrare, România avea o producţie medie la grâu, pe un interval de cinci ani, de 2.025 kilograme/hectar, de la momentul integrării şi până în prezent această producţie s-a dublat.

"De la momentul integrării până azi România a sărit cu mult această producţie, a dublat-o şi mai bine. Suntem în jur de 5.000 kilograme la hectar. Un salt formidabil. Şi întrebarea se pune: mai avem rezervă în acest domeniu? Răspunsul specialistului, al oamenilor de ştiinţă, al fermierilor, al acelora care străbat cu ochii minţii şi cu sudoarea frunţii brazda ţării, spun că da. Şi atunci următoarea întrebare care se pune e: cum? Şi iată, azi dumneavoastră discutaţi despre apă. Sau noi punem în planul discuţiei factorul esenţial, existenţial, apa, pe care o are România. Iar România nu este în altă parte ci numai aici. Şi ea nu se poate asemăna cu nimeni pentru că n-are cu cine. N-o să găsim pe Planetă o ţară mai bine brăzdată din punct de vedere hidrografic, bazinele hidrografice ale ţării. (...)", a arătat Daea.

Nu în ultimul rând, ministrul Agriculturii consideră că numai prin colaborarea în plan investiţional, "unde tehnica a ajuns la vârful ei", se vă găsi un răspuns la "problemele grele cu care ne confruntăm şi ne vom confrunta în viitor".

"Schimbările climatice de azi sunt doar un avertisment pentru mâine, iar dacă acest avertisment nu îl cântărim în planul nostru de cercetare, de inovare, de acţiune şi de interpretare corectă se poate măsura în neajunsuri care pot determina situaţii care nu sunt confortabile pentru nimeni. Sunt multe semne de întrebare. Cum facem faţă la bolile şi dăunătorii pe care îi avem la această dată. Unii dintre ei încă necunoscuţi, şi ca mod de manifestare şi ca origine. Iată ce e cercetarea, inovarea este antrenată de situaţia zilnică pentru a da răspuns la mult altele pe care le avem în planul nostru de interpretare şi de punere în practică. Este nevoie în ţară de investiţii, este nevoie în ţară de colaborare, e nevoie în ţară de a introduce tehnici proaspete şi inteligente pentru a folosi apa cu picătura în aşa fel încât ea să aibă eficienţa pe care ne-o dorim cu toţii", a adăugat ministrul Agriculturii. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)