Roboţii dotaţi cu inteligenţă artificială vor ajunge ca, în următorii patru ani, să presteze aproape jumătate din munca industrială, reiese din estimările Forumul Economic Mondial (FEM), citate de INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate, într-un comunicat de presă, transmis luni AGERPRES.

În acelaşi context, specialiştii INACO sunt de părere că, până în anul 2035, maşinile dotate cu inteligenţă artificială vor munci mai mult decât oamenii, iar numărul liber profesioniştilor îl va depăşi pe cel al angajaţilor.

'Echipa de specialişti ai think-tank-ului INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate estimează că, până în anul 2025, maşinile dotate cu inteligenţă artificială vor munci mai mult decât oamenii. Numărul liber profesioniştilor îl va depăşi pe cel al angajaţilor până în anii 2035, iar programul şi locul de muncă se vor flexibila semnificativ. În 2017, 16% din forţa de muncă românească era liber profesionistă (peste media UE de 14%), iar 0,4% dintre angajaţi lucrau de acasă (mult sub media UE de 5%), arată ultimele date statistice oficiale. Prognoza pentru Europa de Est evidenţiază că 86% dintre companii vor angaja personal nou care să aibă abilităţile relevante pentru noile tehnologii, 85% dintre companii îşi vor automatiza activitatea, 72% dintre companii ar fi dispuse să îşi recalifice personalul, iar 53% ar reduce personalul care nu are abilităţile cerute', susţine Andreea Paul, preşedintele INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate, şi coordonatorul Ghidului Meseriilor Viitorului.

Potrivit datelor FEM, în industriile mari, maşinăriile ocupă, în prezent, aproape 30% din timpul orelor de muncă, iar oamenii restul de 70%, în medie. Pentru următorii patru ani (2019 - 2022), estimările arată că roboţii dotaţi cu inteligenţă artificială vor presta circa 42% din munca industrială, dar procentele pot diferi de la o industrie la alta. Astfel, în procesarea datelor rolul roboţilor va creşte de la 46%, în 2018, la 62% în 2022, în timp ce în luarea deciziilor saltul este de la 18% la 27%, în intervalul de referinţă.

"Proiecţia cea mai uluitoare a raportului 'Viitorul locurilor de muncă', apărut recent, este că automatizarea digitală va elimina 75 de milioane de locuri de muncă până în 2025, dar va crea aproape 133 de milioane de alte locuri de muncă noi odată cu apariţia unor noi industrii şi noi meserii. Aşadar, viitorul proiectat de FEM este plin de speranţă, preconizând un număr aproape dublu al locurilor noi de muncă create faţă de cele care dispar sau care se transformă radical. Raportul 'Viitorul locurilor de muncă' al FEM estimează că 85% dintre companii vor adopta tehnologii de tip IoT (Internet of things - Internetul lucrurilor), aplicaţii digitale (web sau app) şi tehnologii de tip cloud. Utilizarea roboţilor umanoizi rămâne limitată în următorii patru ani, cei mai mulţi dintre aceştia fiind adaptati pentru serviciile financiare, în schimb roboţii staţionari, roboţii de teren non-umanoizi, dronele aeriene automate, algoritmii de tip machine learning şi inteligenţa artificială vor atrage cele mai multe investiţii", se menţionează în comunicatul INACO.

În condiţiile evoluţiei automatizării proceselor de producţie şi distribuţie, jumătate dintre companiile chestionate de FEM se aşteaptă la o reducere a forţei de muncă cu contract full-time până în 2022. Pe de altă parte, un sfert dintre aceste companii consideră că automatizarea va duce la crearea unor noi locuri de muncă, la descentralizarea operaţiunilor, utilizarea unor muncitori din locaţii izolate şi la contracte de muncă mai flexibile. "Cele mai căutate specializări până în 2022 sunt analiştii de date, dezvoltatorii software, specialiştii în media şi comerţ electronic, în asistarea consumatorilor, vânzări şi marketing, formare şi dezvoltare, dezvoltare organizaţională, cultură, manageri în inovare, specialişti în inteligenţă artificială, analiza volumelor mari de date, automatizare, securitate informatică, ingineri robotică, designeri în interacţiunile om-maşină sau specialiştii în Blockchain", reiese din cercetarea FEM, citată de INACO.

Conform statisticii, angajaţii vor fi nevoiţi să schimbe 42% din abilităţile şi competenţele de muncă actuale pentru a putea să-şi îndeplinească sarcinile de muncă. De asemenea, în următorii patru ani, mai mult de jumătate dintre angajaţi (54%) vor urma cursuri de formare profesională, iar între jumătate şi două treimi dintre companiile chestionate ar prefera să apeleze mai degrabă la contractori externi, la personal angajat temporar sau la specialişti independenţi pentru a rezolva punctual problema decalajului abilităţilor actuale. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)