Comisia Europeană a propus miercuri măsuri pentru a ajuta cele 14 state membre, inclusiv România, să îndeplinească obiectivele privind reciclarea deşeurilor municipale, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

"Gestionarea deşeurilor ne afectează pe toţi. Estimările recente ale Băncii Mondiale arată o creştere anuală a generării de deşeuri, de la 2,01 miliarde de tone în 2016 la 3,40 miliarde de tone în 2050. Deşi în Europa gestionarea şi reciclarea deşeurilor se îmbunătăţeşte, un lucru e clar: continuarea sistemului actual nu este o opţiune şi încă mai sunt multe de făcut", se arată în comunicatul CE.

Luni, Executivul comunitar a publicat cea mai recentă revizuire a modului în care reglementările privind gestionarea şi reciclarea deşeurilor sunt aplicate în Europa.

În pofida progreselor înregistrate de statele membre, CE a identificat decalaje semnificative care trebuie rezolvate rapid, astfel încât europenii să poată beneficia de pe urma beneficiilor economice şi de mediu ale economiei circulare.

Conform CE, 14 state membre (România, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia şi Spania) au fost identificate ca riscând să nu-şi îndeplinească ţinta pentru anul 2020 de a recicla 50% din deşeurile municipale.

Aceste ţări trebuie să facă mai mult astfel încât economiile şi locuitorii lor să poată beneficia de pe urma economiei circulare. De aceea, Comisia Europeană a prezentat un plan detaliat pentru a se asigura că aceste state acţionează pentru a satisface legislaţia UE privind deşeurile.

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella, a declarat: "Cu noile reglementări adoptate recent de Parlamentul European şi de Consiliul de Miniştri, Europa poate deveni lider mondial în gestionarea şi reciclarea deşeurilor şi îşi poate dezvolta suplimentar economia circulară. Încă există diferenţe în Europa, dar progresele sunt necesare şi posibile dacă autorităţile naţionale şi locale respective implementează acţiunile identificate în acest raport. Comisia Europeană le ajută, oferind asistenţă tehnică şi sprijin prin fondurile structurale şi în schimbul de informaţii privind cele mai bune practici".

Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie 2017, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu.

Ulterior, în data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare.

Conform forului european, autorităţile române trebuiau să revizuiască şi să actualizeze acest Plan, cel târziu în 2013. Comisia a iniţiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în septembrie 2015 şi a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităţilor să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislaţia în materie de deşeuri.

Executivul comunitar afirma că România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deşeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.

Pe data de 22 decembrie, anul trecut, Hotărârea de Guvern privind Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD) a fost aprobată în şedinţa Executivului, acest lucru conducând la închiderea unei proceduri de infringement aflată în fază contencioasă. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)