Al treilea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări reflectă hotărârea de a avea o Uniune europeană pe deplin integrată, un partener economic mai puternic în relaţia transatlantică, a declarat preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar Kitarovic, în a doua zi a summitului acestui for.

"Al treilea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări arată categoric succesele comune pe care le-am avut şi proiectele noastre. Sunt foarte bucuroasă să văd o creştere a aplicării acestor proiecte. Al treilea Summit reflectă hotărârea noastră de a avea o Uniune Europeană pe deplin integrată economic. Aşadar, un partener economic mai puternic în relaţia transatlantică, coridoarele energetice, infrastructura de transport, modernizarea economiei noastre. Prin întărirea legăturilor de transport se va asigura integrarea deplină cu restul continentului, se vor şterge diviziunile artificiale dar încă existente, vor contribui categoric la un nivel mai înalt de prosperitate al Uniunii Europene, per total. Avem aşadar nevoie de un set de artere economice, energetice, căi ferate, telecomunicaţii, şosele pentru a crea o fundaţie pentru o coeziune mai puternică. Putem descătuşa potenţialul acestei regiuni prin cooperare şi astfel vom avea şi o Europă mai rezistentă, mai prosperă", a spus Kolinda Grabar Kitarovic.

Ea a subliniat că, prin lansarea, luni, a primului forum de afaceri în marja Summitului Iniţiativei celor Trei Mări, societăţile comerciale pot avea mai mare acces la pieţele globale, poate fi atrasă o implicare a comunităţii străine în materie de investiţii, astfel încât firmele interesate să poată să aibă discuţii şi relaţii directe, business to business.

Preşedintele Croaţiei a subliniat că, în 2016, la Dubrovnic, a fost prezentat un catalog cu mai mult de 150 de proiecte, în valoare totală de peste 45 miliarde euro, iar anul acesta "am făcut o listă scurtă de proiecte prioritare de interes reciproc" de interconectivitate, energie, transport şi digitalizare.

"Vor fi necesare resurse substanţiale pentru acestea. Salutăm iniţiativa de a se crea fondul de investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, care va asigura resurse suplimentare", a menţionat oficialul croat.

Kolinda Grabar Kitarovic a reiterat că ţelul suprem al acestei Iniţiative este să facă Europa Centrală ca o coloană vertebrală a Uniunii Europene, bazată pe trei piloni principali.

"În primul rând convergenţa economică între ceea ce în continuare, din nefericire, se numeşte Vechea Europă şi noua Europă, sau estul şi vestul Europei. În al doilea rând coeziune în propria noastră zonă şi cu restul Uniunii Europene. Şi, în al treilea rând, legătura transatlantică. Aceste lucruri dorim să le facem în domeniul transporturilor, energiei, mai ales securitate energetică, foarte importantă şi pentru stabilitatea politică, şi digitalizarea, care consider că este una dintre precondiţiile pentru dezvoltarea regiunii noastre, mai ales ca să asigurăm tineretului nostru aceste posibilităţi", a afirmat preşedintele Croaţiei.

Ea a adăugat că între diversele părţi ale Europei există diferenţe vizibile, care trebuie şterse, pentru a aduce mai multă coeziune.

Bucureştiul găzduieşte, luni şi marţi, cel de-al treilea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări, la care participă nouă şefi de stat, doi preşedinţi de Parlamente naţionale, un prim-ministru şi un ministru al Afacerilor Externe.

În marja summitului, are loc la la Romexpo, sub înaltul patronaj al preşedintelui României, prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, co-organizat de Administraţia Prezidenţială a României şi Camera de Comerţ şi Industrie a României, în cooperare cu Consiliul Atlantic al Statelor Unite şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.

Cu această ocazie, luni a fost parafată Declaraţia Comună privind crearea reţelei Camerelor de Comerţ a Iniţiativei celor Trei Mări, precum şi Scrisoarea de intenţie în legătură cu înfiinţarea unui Fond de investiţii destinat aceleiaşi Iniţiative.

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră - Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Varşovia, în 2017.

Platforma a fost lansată în cadrul reuniunii liderilor din statele riverane Mărilor Adriatică, Baltică şi Neagră, din data de 29 septembrie 2015, organizată la iniţiativa preşedintelui Croaţiei, Kolinda Grabar- Kitarovic, în colaborare cu think-tank-ul american Atlantic Council. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)