PwC: Segmentele digitale, motoarele creşterii industriei de media şi divertisment din România, în următorii 5 ani
Segmentele digitale vor fi cele mai dinamice componente ale pieţei media şi divertismentului din România în următorii 5 ani, conform raportului PwC Global Entertainment & Media Outlook 2018-2022 (GEMO).
"Întreaga piaţă de media şi divertisment din România ar putea înregistra un ritm mediu anual de creştere de 7,4%, ajungând la venituri totale de 3,7 miliarde de dolari în 2022. Din această sumă, aproximativ o jumătate o reprezintă cheltuielile pentru accesul la internet, care vor înregistra o rată medie de creştere anuală estimată de 11,6% la orizontul anului 2022, ajungând la peste 1,8 miliarde de dolari", menţionează PwC într-un comunicat remis AGERPRES.
Spre comparaţie, la nivelul Europei Centrale şi de Est (ECE) piaţa de media şi divertisment va avea un ritm mediu de creştere de aproximativ 7,1% şi va ajunge la venituri totale de aproximativ 83 de miliarde de dolari. Segmentul serviciilor de acces la internet va genera venituri de aproximativ 30,5 miliarde de dolari cu o creştere medie anuală de 10,3%, comparativ cu 6,6% la nivel global.
Atât în România cât şi în Europa Centrală şi de Est, dar şi la nivel global, accesul la internet reprezintă segmentul care aduce cele mai mari venituri de pe piaţa de media şi divertisment. În România ponderea acestui segment va creşte de la 38%, în 2017 la 47% în 2022, în vreme ce în ECE aceasta se va majora de la 31% la 36% (la nivel global, va evolua de la 26% la 29%).
O uşoară creştere este previzionată pentru segmentul de televiziune şi conţinutul video consumat acasă, care va aduce în România venituri de 623 de milioane de dolari, în creştere de la 606 milioane în 2017, având o rată medie de creştere anuală de 0,5%. Acesta este al doilea cel mai mare segment în termeni de venituri generate, după accesul la internet, atât în România cât şi în ECE şi la nivel global.
"Evoluţia medie anuală a pieţei de televiziune din România este în linie cu cea regională care va creşte anual, în medie cu 0,6% până în 2022", se subliniază în comunicat.
Raportul semnalează că în România, creşterile pe segmentul de televiziune vor aduce, de asemenea, venituri substanţiale în ceea ce priveşte publicitatea. În 2017, publicitatea în industria de televiziune a atins 301 milioane de dolari şi are potenţialul de a atinge 452 de milioane de dolari în 2022, cu o rată medie de creştere anuală de 8,5%. Acest segment este al treilea ca mărime, după cel de acces la internet şi cel de televiziune şi conţinut video consumat acasă, în termeni de venituri generate. În ceea ce priveşte cele trei segmente, ordinea pe podium din 2017 rămâne neschimbată şi în clasamentului anului 2022.
În România, segmentele de jocuri video şi de conţinut livrat prin internet (OTT) ar putea înregistra creşteri de 16,3%, respectiv 14,8% până în 2022. Aceste două segmente de piaţă au raportat venituri relativ scăzute de-a lungul timpului în România, dar vor putea atinge un maxim de 144 de milioane de dolari, respectiv 22 de milioane, la orizontul anului 2022. Alături de segmentul accesului la internet, care încheie podiumul industriilor cu cea mai mare creştere medie, segmentul de jocuri video şi cel OTT, în această ordine, sunt premiantele pieţei de media şi divertisment.
În regiune, cel mai ridicat potenţial de creştere îl va avea industria realităţii virtuale cu un ritm mediu anual de creştere de 51,3% chiar dacă veniturile, la nivelul anului 2022 ar putea ajunge la doar 178 de milioane de dolari. Aceasta va fi secondată de segmentul jocurilor video, cu o creştere medie de 15,5% şi venituri de peste 7,5 miliarde de dolari, în vreme ce, pe locul al treilea se va situa segmentul conţinutului video livrat peste internet (OTT) cu o creştere medie anuală de 13% şi venituri de aproximativ 1,2 miliarde de dolari, până în anul 2022.
Pe plan local, publicitatea online va genera venituri de aproximativ 134 de milioane de dolari, în 2022, cu o rată medie anuală de creştere de aproape 11%. Cele două subcategorii, pe conexiuni mobile şi fixe, ale publicităţii online vor avea evoluţii diferite în următorii cinci ani. În timp ce publicitatea pentru dispozitivele mobile este previzionată a avea o rată medie de creştere anuală de 25,6%, până la 51 de milioane de dolari în 2022, publicitatea livrată peste conexiunile fixe va continua să genereze venituri mai mari şi va ajunge la 84 de milioane de dolari în 2022, cu un ritm mediu anual de creştere de 5,5%.
În ciuda ritmurilor mari de creştere, veniturile din publicitatea online din România, indiferent de modalitatea de livrare, sunt în continuare cele mai mici din regiunea Europei Centrale şi de Est unde acest segment va genera peste 10,7 miliarde de dolari, în 2022 cu o creştere medie anuală de 12,4% (8,7% la nivel global). În 2022 publicitatea online va deveni al doilea cel mai mare segment, în termeni de venituri generate, după accesul la internet, atât în ECE cât şi la nivel global, potrivit raportului.
"Redresarea sectorului de media şi divertisment în România a fost una susţinută în ultimii ani. Aceasta a fost alimentată de creşterea veniturilor aferente accesului la Internet şi a publicităţii TV şi pe dispozitivele digitale. Publisherii trebuie să aibă în vedere oportunităţile deschise de noile tehnologii, cum ar fi inteligenţa artificială (AI) sau realitatea augmentată, care vor continua să redefinească industrii, segmente şi subsegmente de piaţă, preferinţele consumatorilor şi vor împinge companiile către regândirea modelului de afaceri. Viteza cu care se schimbă lucrurile, pe toate segmentele, obligă companiile de media să investească în tehnologii care să permită ca livrarea de conţinut să fie făcută la costuri mai mici, iar conţinutul să fie mai uşor de personalizat. Este însă de văzut dacă jucătorii de media şi divertisment din România au capacitatea financiară de a susţine aceste investiţii necesare pentru a ţine pasul cu dinamica pieţei şi cu aşteptările consumatorilor", afirmă Florin Deaconescu, partener Servicii de audit, liderul Echipei de Servicii pentru sectorul IT, Media şi Telecom, PwC România.
Raportul mai semnalează că industria de tipărituri din România va cunoaşte o scădere a veniturilor, în linie cu tendinţa la nivel global. Segmentele ziarelor şi revistelor din România vor înregistra creşteri medii anuale negative de -3,9%, respectiv -4,5%. Segmentul revistelor va avea o scădere a veniturilor, de la 42 de milioane de dolari în 2017 la doar 33 de milioane în 2022. În acelaşi timp, segmentul ziarelor va înregistra o scădere de la 63 de milioane de dolari la 51 de milioane, în 2022.
În zona Europei Centrale şi de Est, segmentul revistelor va avea o creştere medie anuală pozitivă de 0,8%, iar în termeni de venituri va ajunge de la 1,89 miliarde de dolari în 2017 la 1,97 miliarde în 2022. Ziarele, pe de altă parte vor avea o scădere medie anuală de -3%, până în anul 2022 şi vor ajunge la venituri de 2,16 miliarde, plecând de la 2,52 miliarde în 2017.
Piaţa de carte din România va creşte într-un ritm mediu anual de 2,1% în următorii cinci ani. Până în 2022 totalul veniturilor acesteia va urca de la 99 de milioane de dolari în 2017 la circa 110 milioane de dolari în 2022.
Principala sursă de venituri pentru industria cinematografică a fost şi va rămâne vânzarea de bilete. Aceasta va genera venituri de aproximativ 82 de milioane de dolari până în 2022 cu o creştere medie anuală de 4,1%.
A XIX-a ediţie a raportului Global Entertainment & Media Outlook este o resursă complexă, disponibilă online, care analizează consumul global şi cheltuielile de publicitate. Cu date comparabile între ţări, care conţin cinci ani de date istorice şi cinci ani de previziuni şi comentarii, raportul analizează 15 segmente ale industriei din 53 de teritorii şi facilitează compararea datelor referitoare la consumatori şi cheltuielile de publicitate. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica; editor online; Magdalena Tănăsescu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Hesseling (AIE): Neptun Deep va schimba dinamica regională; pune la dispoziție o cantitate mai mare de gaze
Proiectul Neptun Deep va schimba dinamica regională a resurselor energetice, întrucât va pune la dispoziție o cantitate mai mare de gaze din producția internă, inclusiv pentru export, a afirmat, miercuri, Dennis Hesseling, șeful Diviziei Piețe de Gaze, Cărbune și Energie din cadrul Agenției Internaționale a Energiei (AIE), la evenimentul Eurogas Annual Regional C
IMM România solicită prelungirea cu șase luni a termenului pentru actualizarea codurilor CAEN
IMM România solicită prelungirea, cu cel puțin șase luni, a termenului pentru actualizarea codurilor CAEN, care a expirat în 25 septembrie 2026, în condițiile în care doar 1 din 3 societăți a realizat formalitățile în acest sens. 'Având în vedere dispozițiile HG nr. 284/2025 care au introdus termenul de 25 septembr
Signoretto (Eurogas): Progresul semnificativ înregistrat în Neptun Deep e un pas crucial pentru securitatea energetică a Europei
Progresul semnificativ înregistrat în proiectul Neptun Deep reprezintă, în mod clar, un pas crucial pentru securitatea energetică a Europei, susține Cristian Signoretto, președintele Eurogas, principala asociație care reprezintă sectorul european al gazelor naturale. 'Eurogas consideră producția internă drept un activ strategic. Progresul
Milcev (EY), despre raportul S&P Global Ratings: Testul din octombrie este despre credibilitate
Verdictul pe care agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings îl va da în octombrie va privi, în ultimă instanță, credibilitatea promisiunii că România își poate finanța dezvoltarea fără să-și destabilizeze finanțele, consideră Alex Milcev, Partener, liderul departamentului Asistență fiscală și juridică, EY România.
Bușoi: România continuă să susțină importanța gazelor naturale și creșterea producției interne
România va continua să susțină importanța gazelor naturale, necesitatea creșterii producției interne și rolul proiectelor offshore de explorare și exploatare, precum 'Neptun Deep', cel mai mare proiect de acest gen din Uniunea Europeană, a transmis, miercuri, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, la o conferință pe teme de energie.
Chisăliță (AEI): Europa arde veniturile pe facturile de energie
Energia devine o povară structurală atunci când cheltuielile pe acest segment depășesc 10% din venitul unei gospodării, aceasta fiind o formă de sărăcie care nu se vede în statistici, dar se simte în facturi, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. 'Există o formă de sărăcie care nu se vede imediat &i
Autorizațiile de construire pentru clădiri rezidențiale au scăzut cu 12,2% în primele 8 luni
Numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale eliberate în România în primele opt luni ale anului a scăzut cu 12,2% față de aceeași perioadă din 2025, la 21.791, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Scăderi ale numărului de autorizații s-au înregistrat în șapte regiuni de dezvoltare, cele mai im
Disparități regionale semificative în ceea ce privește accesul populației la rețeaua publică de apă
Accesul populației la rețeaua publică de apă continuă să se îmbunătățească, de la 77,6% la 78,2%, dar disparitățile regionale rămân semnificative, în condițiile în care ponderea cea mai mare a populației conectate la sistemul public de alimentare s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov (98,3%) iar cea mai mică în Nord-Est (cu 53,
Evenimentul Eurogas Annual Regional Conference 2026 are loc miercuri, la București
Eurogas, în colaborare cu Federația Patronală a Energiei (FPE), organizează, miercuri, la București, evenimentul Eurogas Annual Regional Conference 2026 - 'Advancing security, delivering sustainability: Romania's role in building a resilient and competitive energy transition in Eastern Europe'. Conferința va reuni reprezentan
ICI București organizează un workshop dedicat inteligenței artificiale, digitalizării și securității cibernetice
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București organizează, miercuri, la Palatul Parlamentului, un workshop dedicat inteligenței artificiale, eveniment în cadrul căruia vor fi abordate teme privind guvernanța inteligenței artificiale, digitalizarea administrației publice, dezvoltarea infrastructurilor digitale și securitatea ci
România și alte patru state UE au solicitat Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin (ministru)
România, Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia au solicitat Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin, printre care o aplicare flexibilă a restricțiilor, analiza aprofundată a rolului vaccinării pentru bolile de categoria A și facilitarea circulației în interiorul UE a animalelor vaccinate, a anunțat ministrul interimar al Agriculturii,
APIA atenționează fermierii asupra termenelor din Campania 2026; nerespectarea acestora poate atrage sancțiuni
Nerespectarea condițiilor și termenelor aferente intervențiilor accesate de fermieri în cadrul Campaniei 2026 poate conduce la aplicarea unor sancțiuni, avertizează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). 'APIA reamintește că, în funcție de angajamentele asumate în cadrul intervențiilor de dezvoltare ru
Marinescu: Cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintim să ajungem
Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, astfel că România cheltuie mai mult decât deficitul la care țintește să ajungă, a atras atenția, marți, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu. 'În cele două decenii de la aderare, România a &ici
Darău: Am aprobat primul sistem unitar de fundamentare a remunerației administratorilor companiilor din portofoliul Ministerului Economiei
Administratorii companiilor de stat din portofoliul Ministerului Economiei ar putea fi remunerați după un sistem unitar, care pornește de la salariul mediu brut din sector și are în vedere criterii precum dimensiunea companiei, importanța strategică, volumul investițiilor raportat la cifra de afaceri, listarea la bursă și profitabilitatea.
MADR propune dublarea fondurilor pentru sprijinirea fermierilor afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru compensarea creșterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, solicitând dublarea






