PwC: Segmentele digitale, motoarele creşterii industriei de media şi divertisment din România, în următorii 5 ani
Segmentele digitale vor fi cele mai dinamice componente ale pieţei media şi divertismentului din România în următorii 5 ani, conform raportului PwC Global Entertainment & Media Outlook 2018-2022 (GEMO).
"Întreaga piaţă de media şi divertisment din România ar putea înregistra un ritm mediu anual de creştere de 7,4%, ajungând la venituri totale de 3,7 miliarde de dolari în 2022. Din această sumă, aproximativ o jumătate o reprezintă cheltuielile pentru accesul la internet, care vor înregistra o rată medie de creştere anuală estimată de 11,6% la orizontul anului 2022, ajungând la peste 1,8 miliarde de dolari", menţionează PwC într-un comunicat remis AGERPRES.
Spre comparaţie, la nivelul Europei Centrale şi de Est (ECE) piaţa de media şi divertisment va avea un ritm mediu de creştere de aproximativ 7,1% şi va ajunge la venituri totale de aproximativ 83 de miliarde de dolari. Segmentul serviciilor de acces la internet va genera venituri de aproximativ 30,5 miliarde de dolari cu o creştere medie anuală de 10,3%, comparativ cu 6,6% la nivel global.
Atât în România cât şi în Europa Centrală şi de Est, dar şi la nivel global, accesul la internet reprezintă segmentul care aduce cele mai mari venituri de pe piaţa de media şi divertisment. În România ponderea acestui segment va creşte de la 38%, în 2017 la 47% în 2022, în vreme ce în ECE aceasta se va majora de la 31% la 36% (la nivel global, va evolua de la 26% la 29%).
O uşoară creştere este previzionată pentru segmentul de televiziune şi conţinutul video consumat acasă, care va aduce în România venituri de 623 de milioane de dolari, în creştere de la 606 milioane în 2017, având o rată medie de creştere anuală de 0,5%. Acesta este al doilea cel mai mare segment în termeni de venituri generate, după accesul la internet, atât în România cât şi în ECE şi la nivel global.
"Evoluţia medie anuală a pieţei de televiziune din România este în linie cu cea regională care va creşte anual, în medie cu 0,6% până în 2022", se subliniază în comunicat.
Raportul semnalează că în România, creşterile pe segmentul de televiziune vor aduce, de asemenea, venituri substanţiale în ceea ce priveşte publicitatea. În 2017, publicitatea în industria de televiziune a atins 301 milioane de dolari şi are potenţialul de a atinge 452 de milioane de dolari în 2022, cu o rată medie de creştere anuală de 8,5%. Acest segment este al treilea ca mărime, după cel de acces la internet şi cel de televiziune şi conţinut video consumat acasă, în termeni de venituri generate. În ceea ce priveşte cele trei segmente, ordinea pe podium din 2017 rămâne neschimbată şi în clasamentului anului 2022.
În România, segmentele de jocuri video şi de conţinut livrat prin internet (OTT) ar putea înregistra creşteri de 16,3%, respectiv 14,8% până în 2022. Aceste două segmente de piaţă au raportat venituri relativ scăzute de-a lungul timpului în România, dar vor putea atinge un maxim de 144 de milioane de dolari, respectiv 22 de milioane, la orizontul anului 2022. Alături de segmentul accesului la internet, care încheie podiumul industriilor cu cea mai mare creştere medie, segmentul de jocuri video şi cel OTT, în această ordine, sunt premiantele pieţei de media şi divertisment.
În regiune, cel mai ridicat potenţial de creştere îl va avea industria realităţii virtuale cu un ritm mediu anual de creştere de 51,3% chiar dacă veniturile, la nivelul anului 2022 ar putea ajunge la doar 178 de milioane de dolari. Aceasta va fi secondată de segmentul jocurilor video, cu o creştere medie de 15,5% şi venituri de peste 7,5 miliarde de dolari, în vreme ce, pe locul al treilea se va situa segmentul conţinutului video livrat peste internet (OTT) cu o creştere medie anuală de 13% şi venituri de aproximativ 1,2 miliarde de dolari, până în anul 2022.
Pe plan local, publicitatea online va genera venituri de aproximativ 134 de milioane de dolari, în 2022, cu o rată medie anuală de creştere de aproape 11%. Cele două subcategorii, pe conexiuni mobile şi fixe, ale publicităţii online vor avea evoluţii diferite în următorii cinci ani. În timp ce publicitatea pentru dispozitivele mobile este previzionată a avea o rată medie de creştere anuală de 25,6%, până la 51 de milioane de dolari în 2022, publicitatea livrată peste conexiunile fixe va continua să genereze venituri mai mari şi va ajunge la 84 de milioane de dolari în 2022, cu un ritm mediu anual de creştere de 5,5%.
În ciuda ritmurilor mari de creştere, veniturile din publicitatea online din România, indiferent de modalitatea de livrare, sunt în continuare cele mai mici din regiunea Europei Centrale şi de Est unde acest segment va genera peste 10,7 miliarde de dolari, în 2022 cu o creştere medie anuală de 12,4% (8,7% la nivel global). În 2022 publicitatea online va deveni al doilea cel mai mare segment, în termeni de venituri generate, după accesul la internet, atât în ECE cât şi la nivel global, potrivit raportului.
"Redresarea sectorului de media şi divertisment în România a fost una susţinută în ultimii ani. Aceasta a fost alimentată de creşterea veniturilor aferente accesului la Internet şi a publicităţii TV şi pe dispozitivele digitale. Publisherii trebuie să aibă în vedere oportunităţile deschise de noile tehnologii, cum ar fi inteligenţa artificială (AI) sau realitatea augmentată, care vor continua să redefinească industrii, segmente şi subsegmente de piaţă, preferinţele consumatorilor şi vor împinge companiile către regândirea modelului de afaceri. Viteza cu care se schimbă lucrurile, pe toate segmentele, obligă companiile de media să investească în tehnologii care să permită ca livrarea de conţinut să fie făcută la costuri mai mici, iar conţinutul să fie mai uşor de personalizat. Este însă de văzut dacă jucătorii de media şi divertisment din România au capacitatea financiară de a susţine aceste investiţii necesare pentru a ţine pasul cu dinamica pieţei şi cu aşteptările consumatorilor", afirmă Florin Deaconescu, partener Servicii de audit, liderul Echipei de Servicii pentru sectorul IT, Media şi Telecom, PwC România.
Raportul mai semnalează că industria de tipărituri din România va cunoaşte o scădere a veniturilor, în linie cu tendinţa la nivel global. Segmentele ziarelor şi revistelor din România vor înregistra creşteri medii anuale negative de -3,9%, respectiv -4,5%. Segmentul revistelor va avea o scădere a veniturilor, de la 42 de milioane de dolari în 2017 la doar 33 de milioane în 2022. În acelaşi timp, segmentul ziarelor va înregistra o scădere de la 63 de milioane de dolari la 51 de milioane, în 2022.
În zona Europei Centrale şi de Est, segmentul revistelor va avea o creştere medie anuală pozitivă de 0,8%, iar în termeni de venituri va ajunge de la 1,89 miliarde de dolari în 2017 la 1,97 miliarde în 2022. Ziarele, pe de altă parte vor avea o scădere medie anuală de -3%, până în anul 2022 şi vor ajunge la venituri de 2,16 miliarde, plecând de la 2,52 miliarde în 2017.
Piaţa de carte din România va creşte într-un ritm mediu anual de 2,1% în următorii cinci ani. Până în 2022 totalul veniturilor acesteia va urca de la 99 de milioane de dolari în 2017 la circa 110 milioane de dolari în 2022.
Principala sursă de venituri pentru industria cinematografică a fost şi va rămâne vânzarea de bilete. Aceasta va genera venituri de aproximativ 82 de milioane de dolari până în 2022 cu o creştere medie anuală de 4,1%.
A XIX-a ediţie a raportului Global Entertainment & Media Outlook este o resursă complexă, disponibilă online, care analizează consumul global şi cheltuielile de publicitate. Cu date comparabile între ţări, care conţin cinci ani de date istorice şi cinci ani de previziuni şi comentarii, raportul analizează 15 segmente ale industriei din 53 de teritorii şi facilitează compararea datelor referitoare la consumatori şi cheltuielile de publicitate. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica; editor online; Magdalena Tănăsescu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Tanczos Barna a solicitat, la Bruxelles, alocări semnificative și măsuri cu aplicare imediată pentru sprijinirea fermierilor
Planul de acțiune pentru fertilizanți al Comisiei Europene este absolut necesar, însă trebuie să vedem și aplicarea urgentă a acestuia, cu alocări semnificative din rezerva de criză pentru că nu este suficient să utilizăm doar bugetele naționale, consideră ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna. Acesta a
BNR lansează monede dedicate împlinirii a 50 de ani de la prima notă de 10 obținută de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice
Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic, începând cu data de 28 mai 2026, o monedă din aur, o monedă din argint și o monedă din tombac cuprat cu tema 50 de ani de la obținerea primei note de 10 din istoria Jocurilor Olimpice în proba de gimnastică feminină, potrivit unui comunicat de presă. Ave
Transelectrica a finalizat o investiție de aproape 176 milioane de lei în județul Caraș-Severin
Lucrările la stația electrică de transformare 400 kV Reșița și retehnologizarea stației electrice de transformare de 220/110 kV Reșița, județul Caraș-Severin, au fost finalizate, a anunțat, marți, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, într-un comunicat. Potrivit sursei citate, investiția s-a ridicat la 175
IMM România: Noua lege a salarizării limitează capacitatea autorităților publice de a adapta nivelul salarial la nevoile reale
Noua lege a salarizării bugetare, în forma propusă, limitează semnificativ capacitatea autorităților publice de a adapta nivelul salarial la nevoile reale ale anumitor domenii strategice, iar în lipsa unei flexibilități, administrația publică va continua să întâmpine dificultăți în atragerea și păstrarea resursei umane performante, susți
Năstase (Alro): Industria de apărare poate deveni un motor de creștere economică pe termen lung
Industria de apărare poate deveni un motor important de creștere economică pentru următorii 20-25 de ani, pe fondul reînarmării accelerate și al nevoii de dezvoltare a capacităților industriale europene, a declarat, marți, Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al Alro. 'Eu sunt absolut convins că industria de apăr
Ministrul Finanțelor: Ajustarea fiscală nu a sacrificat investițiile; fondurile europene rămân principalul motor al economiei
Ajustarea fiscală realizată de Guvern nu a afectat investițiile, care se mențin la 31 de miliarde de lei și sunt susținute în principal din fonduri europene, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'E o ajustare fiscală fără scăderea investițiilor. Pentru că investițiile rămân la 31 de miliarde. Deci o ajusta
Pîrcălăbescu ( ROMARM): Industria de apărare din România generează aproximativ 50.000 de locuri de muncă
Industria de apărare din România generează aproximativ 50.000 de locuri de muncă, atât în sectorul privat, cât și în cel de stat, iar dezvoltarea unei industrii competitive necesită investiții în energie și parteneriate strategice, a declarat marți Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, președinte al organizației patronale 'Industri
Darău: Am deschis aplicațiile pentru programul SME Eco-Tech; finanțări de 288 milioane de lei pentru firme
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a anunțat marți deschiderea aplicațiilor pentru programul SME Eco-Tech, prin care firmele românești pot obține finanțări pentru investiții în modernizarea producției, digitalizare și eficiență energetică. 'Am deschis aplicațiile pentru programul SME Eco-Tech. Vorbim despre peste 288 milioane de lei pentru firm
Nazare: Deficitul bugetar s-a redus cu 32 de miliarde de lei; este o corecție de amploare, nu una de etapă
Deficitul bugetar al României a scăzut la 1,17% din PIB după primele patru luni din 2026, de la 2,9% în perioada similară a anului trecut, ceea ce reprezintă o corecție de peste 32 de miliarde de lei,
Pistol: Progres fizic de 60% pe șantierul secțiunii Margina - Holdea a autostrăzii Lugoj - Deva (A1)
Progresul fizic pe șantierul secțiunii Margina - Holdea a autostrăzii Lugoj - Deva (A1) a ajuns la 60%, a anunțat, marți, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Facebook. 'Pe cei 9,13 kilometri ai șantierului, asocierea de constructori români și bosniaci (UMB Spedi
Darău: România este prima țară din Europa care a lansat sistemul de certificare a destinațiilor ecoturistice
România a fost prima țară din Europa care a lansat sistemul de certificare a destinațiilor ecoturistice, bazat pe standarde internaționale, care evaluează în mod riguros modul în care o destinație îmbină dezvoltarea turistică cu protecția mediului și valorificarea patrimoniului cultural, a declarat, marți, ministrul interimar al Economiei, Digitalizăr
RECTIFICARE Deficitul bugetar s-a redus la 1,17% din PIB, după primele patru luni din 2026
În ştirea cu titlul "UPDATE/Deficitul bugetar s-a redus la 1,17% din PIB, după primele patru luni din 2026'', difuzată la ora 12:20, pe fluxul Economic Intern, în fraza "În anul 2023, investiţiile publice totale au fost de aproximativ 100 miliarde lei, cu aproape 65 miliarde euro mai puţin decât nivelul programat în prezent&quo
Probleme tehnice cu aplicația InfoTB și plata cu cardul în mijloacele STB, marți
Aplicația InfoTB și plata călătoriei direct cu cardul bancar la validator sunt afectate marți, din cauza unor probleme tehnice de comunicație cu un operator terț. 'În dimineața acestei zile, din cauza unor considerente tehnice de comunicație cu un operator terț, au fost afectate funcționarea aplicației InfoTB și plata călătoriei direct cu cardul banc
Aproape 30% dintre români spun că vor face cumpărături online de pe platforme internaționale (sondaj)
Aproape 30% dintre români spun că vor face cumpărături online de pe platforme internaționale în 2026, pentru 61% dintre consumatori marketplace-urile devenind principalul canal de cumpărături online, relevă un sondaj național de specialitate, dat marți publicității. Potrivit sursei citate, comerțul online din România trece pr
Finala Maratonului pentru Educație Antreprenorială are loc marți, la București
Un număr de 33 de echipe de liceeni își vor prezenta marți, la București, planurile de afaceri în finala competiției Maratonul pentru Educație Antreprenorială, organizată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). 'În finală, 33 de echipe de liceeni vor susține cu emoție și determinare planurile lor de afaceri î






