România şi Europa se confruntă, în acest moment, cu cea mai gravă boală a animalelor de după al Doilea Război Mondial până în prezent, cu pesta porcină africană, susţine preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu.

"Din păcate, România şi Europa se confruntă în acest moment cu cea mai gravă boală a animalelor de după al Doilea Război Mondial, până în prezent. Pesta în sine defineşte cea mai gravă boală care afectează animalele. Nu întâmplător, o a doua structură de alarmă provine din Bulgaria, de la frontiera cu Turcia unde deja evoluează pesta micilor rumegătoare. Şi omul ştim că, pe la 1300, a fost afectat de ciuma bubonică. Pesta defineşte apogeul negativ al bolii. PPA (Pesta Porcina Africană, nr.) este o boală virală, sistemică, extrem de gravă care în mod obişnuit evoluează cu morbiditate şi mortalitate de până la sută la sută. Are capacitate de difuzibilitate extrem de ridicată ceea ce face extinderea ei pe unităţi foarte mari de teritoriu într-un timp cât se poate de scurt", a explicat preşedintele ANSVSA, într-o conferinţă de presă susţinută la Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Acesta a spus că pesta porcină africană este activă, în prezent, în Ţările Baltice (Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Cehia, Ungaria, România, Ucraina, Rusia, Moldova şi Italia), iar unele ţări au reuşit să închidă focarele după zeci de ani cu costuri extrem de mari.

"În Spania s-au închis după 30 de ani cu cheltuieli enorme, Portugalia deţine un astfel de record de 13 ani, dar în Portugalia a evoluat un virus cu o tulpină lentogenă, pentru că nu au fost afectate decât porcinele domestice. Nu s-a transmis la porcul mistreţ. Virusul are o foarte mare variabilitate", a precizat Brănescu.

În ceea ce priveşte modul în care a ajuns pesta porcină africană în exploataţiile comerciale din România, care respectă măsuri stricte de biosecuritate, preşedintele ANSVSA a subliniat că vectorul uman este extrem de important în ceea ce priveşte transmiterea virusului, dar şi insectele, păsările necrofage sau rozătoarele.

"Este responsabilitatea fermei de a-şi respecta măsurile de securitate care au fost gradual ridicate în ultimii ani tocmai în ideea de a nu face un salt, ci de a crea progresiv condiţiile de adaptare la norme de biosecuritate cel puţin în direcţia PPA. Vectorul uman este un vector extrem de important în măsura în care angajaţii nu au respectat legislaţia în sensul de a nu creşte - le este interzis cu desăvârşire să crească acasă porci - dacă nu respectă această legislaţie şi au intrat în contact cu aceste animale a fost foarte simplu să transfere virusul din curte în exploataţia comercială. Mai vorbim, de asemenea, de insecte, de vectori secundari, spuneam de păsări necrofage, rozătoare, care şi ele se pot constitui în vectori portanţi pentru genomul viral", a mai spus Brănescu.

Întrebat despre cazurile penale deschise până în acest moment pentru răspândirea virusului în alte zone, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a precizat că sunt deschise dosare penale pentru cei care au încălcat regulile, dar nu a precizat numărul lor.

"Din informaţiile pe care le am nivelul ministerului, sunt (dosare penale n.r.). Nu pot să vă spun exact câte, dar au fost deschise dosare penale pentru unii care au încălcat regulile. S-au deschis dosare penale", a spus Arafat.

Pe de altă parte, Arafat a menţionat că nu poate spune dacă se impune convocarea CSAT în cazul pestei porcine africane, subliniind că "mai degrabă trebuie întrebat la alt nivel".

"Comitetul a fost convocat de mai multe ori, este o chestiune care merge mai departe aşa cum vi s-a explicat. Dacă se consideră că trebuie informat CSAT sau să fie implicat, acest lucru nu-l decid eu. Mai degrabă trebuie întrebat la alt nivel", a subliniat şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

Potrivit datelor prezentate miercuri de către preşedintele ANSVSA, în acest moment, în România, sunt în evoluţie 781 de focare în diferite faze, în 10 judeţe, fiind afectate 165 de localităţi. Dintre aceste focare, 11 sunt în exploataţii industriale, unul este într-un abator, iar un alt focar se află într-o exploataţie de tip A. De asemenea, sunt confirmate 40 de cazuri la mistreţ. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Daniel Badea, editor online: Irina Giurgiu)