Industria nu a dat semne de revenire în luna iulie a acestui an, iar aşteptările managerilor pentru următoarele şase luni nu sunt prea optimiste, se arată în Barometrul Industriei din România, realizat de IRSOP şi SNSPA, remis, joi, AGERPRES.

"Aşteptările managerilor pentru următoarele şase luni au rămas pe loc, dar se află sub media istorică din ultimii 3 ani. Practic, datele din iulie nu conţin nici un semnal de revenire. Tiparul indicatorilor sugerează mai degrabă o slăbire internă a activităţii industriale, agravată de sezonalitate. Ne aşteptăm că probabil în august sau mai plauzibil în septembrie să vedem un început de redresare", spun autorii raportului.

Deocamdată este însă aproape sigur că scăderea constantă a creşterii în ultimele trei luni va fi resimţită la nivelul întregii economii.

Începând din 2014, în fiecare lună, IRSOP şi SNSPA întreabă un eşantion de manageri dacă în firma lor producţia, comenzile, stocurile, angajările şi alţi parametrii au crescut sau au scăzut faţă de luna precedentă. Un index bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte şi contracţie dacă scade sub 50.

Astfel, volumul producţiei rămâne pozitiv şi s-a mişcat cu un punct, de la 55 în iunie la 56 în iulie. Avansul minimal nu are susţinerea indicatorilor corelaţi şi pare a fi mai degrabă un mic puseu conjunctural.

Stocurile au dat înapoi, de la 49 la 47, semn că firmele au mai desfăcut o parte din produsele finite, evită stocări ne-necesare şi produc prea puţin pentru a ridica nivelul stocurilor.

Totodată, comenzile noi au scăzut de la 53 la 52. Scăderea oricât de mică a comenzilor proaspete are un efect demoralizant şi explică probabil în mare măsură de ce optimismul firmelor se erodează treptat.

Comenzile pentru export au coborât mai drastic, de la 57 în iunie la 54 în iulie. În ultimele cinci luni cererea internă a scăzut constant, în timp ce comenzile pentru export au fluctuat în sus şi în jos fără o direcţie clară. De fapt, comenzile pentru export au devenit mult mai volatile decât cererea internă şi deci mai impredictibile. Una din explicaţii este probabil şi slăbirea activităţii din zona euro, în urma tensiunilor apărute în comerţul global.

Importurile de materii prime au scăzut puternic, de la 60 la 54. Firmele încep să reducă cheltuielile pe fondul lipsei de comenzi şi a creşterii preţurilor la energie şi materii prime.

Numărul de angajaţi a rămas la nivelul negativ de 47 de puncte în iulie, la fel ca în iunie. Nivelul de angajare este acum cu 3 puncte mai jos de media istorică de 50 de puncte.

Costurile de producţie au scăzut însă în iulie la 66 faţă de 70 în iunie, pe fondul slăbirii activităţii curente şi a reticenţelor faţă de investiţii. Totuşi, nivelul costurilor se află deasupra mediei istorice de 63 de puncte.

Indicatorul costurilor trebuie urmărit cu atenţie în lunile viitoare, avertizează autorii studiului. Preţurile plătite de firme reprezintă un indiciu important pentru anticiparea preţurilor finale la nivelul consumatorilor. Dacă firmele plătesc mai puţin, preţurile finale ar trebui să scadă cu efecte pozitive asupra inflaţiei.

Preţurile încasate de firme pentru produsele proprii au regresat puternic de la 60 la 57. În contextul cererii scăzute şi a incertitudinilor viitoare firmele au o capacitate scăzută de a menţine vânzările la preţuri avantajoase.

În ceea ce priveşte aşteptările pentru viitor, indexul de optimism al managerilor a rămas la 59 de puncte ca în iunie, cu 2 puncte sub media istorică. Practic scorul reflectă prelungirea trendului descendent. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare.

Subindicatorii arată însă semnale demne de subliniat. Comparativ cu luna iunie, în iulie firmele arată aşteptări mai reduse despre cum vor arăta volumul producţiei, stocurile, comenzile pentru export şi costurile de producţie peste 6 luni. Aşteptările privind cererea internă au rămas neschimbate. În schimb, au crescut aşteptările legate de preţurile pe care managerii speră să le obţină din vânzarea produselor proprii.

"În acest moment, marea întrebare pe care şi-o pun firmele este dacă actuala creştere slabă este o problemă temporară, determinată de sezonalitate, sau un semnal că apele se tulbură mai tare în partea a doua a anului curent. Deşi managerii par a fi destul de neliniştiţi, creşterile salariale şi şomajul scăzut ar putea impulsiona cererea internă. Dar un răspuns mai clar la nesiguranţa firmelor va veni în următoarele luni, când efectele sezoniere se vor risipi", au adăugat realizatorii raportului.

Barometrul Industriei din România este realizat de IRSOP & SNSPA-Facultatea de Management, pe un esantion de 300 firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajati din România, care genereaza aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)