ANCOM intenţionează să organizeze, în 2018, licitaţie pentru acordarea multiplexurilor de radiodifuziune digitală terestră
Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) va propune unele modificări legislative care să permită organizarea unei licitaţii în cursul anului 2018 pentru acordarea multiplexurilor de radiodifuziune digitală terestră, potrivit unui comunicat de presă al arbitrului telecom, transmis AGERPRES.
Autoritatea precizează, totodată, că, ulterior licitaţiei, se vor face propuneri pentru modificarea strategiei privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia la nivel naţional, în sensul încurajării dezvoltării sistemelor digitale de radiodifuziune terestră T-DAB+.
Propunerile privind modificările legislative vor fi făcute în urma consultării pieţei de comunicaţii electronice cu privire la alocarea spectrului disponibil din banda VHF şi UHF pentru servicii digitale terestre de radiodifuziune.
Conform consultării publice, pentru resursele de spectru disponibile în banda VHF (174-230MHz), propunerile primite de către Autoritate au vizat transformarea multiplexului de televiziune digitală din VHF în patru multiplexuri naţionale de T-DAB+. "Această modificare ar permite existenţa mai multor resurse spectrale pentru radiodifuziune digitală terestră audio, creându-se astfel premisa difuzării unui mai mare număr de programe, atât naţionale, cât şi regionale şi locale, precum şi a unui multiplex dedicat pentru difuzarea programelor publice. O altă opţiune care va fi luată în calcul în organizarea licitaţiei este cea a împărţirii în 4 multiplexuri naţionale de T-DAB+ în banda 174-216 MHz, 47 de multiplexuri regionale din banda 216-230 MHz, variantă ce va crea mediul propice pentru difuzarea unui număr mare de programe de diferite genuri, la calitate maximă", se menţionează în comunicatul ANCOM.
În ceea ce priveşte banda UHF (470-694MHz), reprezentanţii pieţei de comunicaţii electronice au apreciat faptul că împărţirea resurselor de spectru într-un multiplex naţional şi 36 regionale (MUX 3) ar fi o soluţie echilibrată, considerând totodată că varianta alocării a două multiplexuri naţionale (MUX 3 şi MUX 6) ar fi de preferat din punct de vedere al profitului care ar putea fi obţinut de către câştigătorul licenţelor de utilizare a frecvenţelor pentru cele două multiplexuri naţionale.
La capitolul legat de obligaţiile de acoperire cu servicii pentru T-DAB+ şi DVB-T2, cei chestionaţi au considerat de preferat impunerea atât a unor obligaţii de acoperire geografică, cât şi a unora de acoperire demografică pentru multiplexul naţional dedicat difuzării programelor publice de radiodifuziune şi instalarea unui număr de emiţătoare, în cazul celorlalte multiplexuri de T-DAB+ şi a multiplexurilor de DVB-T2. În acelaşi timp, s-a considerat necesară o etapizare a obligaţiilor de acoperire pentru multiplexul dedicat difuzării programelor publice de radiodifuziune, care să prevadă într-o primă etapă acoperirea zonelor urbane dens populate (acoperire demografică) şi a principalelor căi de legătură rutiere şi feroviare, urmată de o extindere a acoperirii la nivel naţional.
Cât priveşte conţinutul multiplexurilor de T-DAB+, respondenţii au precizat că acesta ar trebui să fie alcătuit din programe audio cu conţinut divers, atât naţionale şi regionale, publice şi private, precum şi programe de nişă, cu conţinut specializat sau/şi generate pe perioade de timp asociate desfăşurării unor evenimente de interes general şi date (atât date asociate, cât şi date independente). În plus, pentru multiplexurile de DVB-T2, conţinutul ar trebui să fie acelaşi cu cel al multiplexurilor acordate, considerându-se necesară modificarea legislaţiei actuale, astfel încât operatorii acestor multiplexuri să aibă aceleaşi drepturi de alcătuire a grilei de programe cu ale deţinătorilor de alte platforme (CATV, DTH, etc).
ANCOM a organizat, în luna martie a acestui an, o consultare publică pentru a sonda interesul pieţei cu privire la alocarea spectrului disponibil din banda VHF şi UHF pentru servicii digitale terestre de radiodifuziune. Chestionarul a fost adresat tuturor furnizorilor interesaţi de aceste multiplexuri, cu scopul de a afla opinia acestora despre modul şi condiţiile de acordare a acestor frecvenţe, precum şi intenţiile operatorilor existenţi pe piaţă sau a unor potenţiali operatori nou intraţi în ceea ce priveşte participarea la o eventuală procedură de selecţie competitivă pentru alocarea spectrului disponibil.
Transmisia posturilor de radio şi televiziune prin standardul Digital Audio Broadcasting - DAB, respectiv Digital Video Broadcasting - DVB, oferă o calitate superioară a sunetului şi a imaginii, şi permite o utilizare mai eficientă a spectrului radio prin transmisia mai multor programe într-un spectru mai îngust. La nivel european, benzile de frecvenţe VHF (174-230 MHz) şi UHF (470-694 MHz) au fost alocate pentru a furniza servicii de televiziune şi radio digitale terestre.
În banda VHF (174-230MHz), România deţine două multiplexuri naţionale de T-DAB şi un multiplex naţional de televiziune digitală terestră DVB-T. Începând cu anul 2014, multiplexul de televiziune digitală terestră din banda VHF, alături de multiplexurile naţionale şi regionale din banda UHF, au constituit obiectul celor patru licitaţii succesive organizate de autoritate, iar până în prezent niciun operator nu şi-a manifestat interesul pentru achiziţionarea drepturilor de utilizare pentru acesta.
Arbitrul pieţei naţionale telecom subliniază faptul că, în banda UHF (470-694MHz), au mai rămas nealocate un multiplex naţional şi mai multe multiplexuri regionale.
România a început, la data de 17 iunie 2015, tranziţia la sistemul de emisie digitală terestră a programelor de televiziune, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii - Radiocom anunţând că demarează etapa de testare a implementării televiziunii digitale în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.
În acest moment, în România, banda VHF este utilizată pentru transmisia de programe în sistem analogic terestru de către operatorul public de televiziune, prin intermediul a 339 de staţii de emisie, şi de către 5 operatori privaţi de televiziune, prin intermediul a 7 staţii de emisie. De asemenea, drepturile de utilizare a frecvenţelor radio acordate conform Legii nr. 504/2002 a audiovizualului, cu modificările şi completările ulterioare, pentru furnizarea pe cale radio terestră a serviciilor publice de radiodifuziune, pot fi extinse, cu caracter temporar, până la data de 31 decembrie 2016.
Odată cu participarea la Conferinţa Regională pentru Radiocomunicaţii (RRC) de la Geneva în 2006, România a semnat, alături de aproximativ 100 de alte state, un Acord care prevede că nicio emisie de televiziune analogică terestră nu va mai fi protejată după data de 17 iunie 2015, locul acestora urmând să fie luat de transmisiile digitale de televiziune.
Guvernul a aprobat, pe 10 iunie 2015, o Ordonanţă de Urgenţă care conţine măsuri necesare pentru asigurarea tranziţiei de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia la nivel naţional. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)
Sursa foto: ANCOM/Facebook
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Tanczos Barna a solicitat, la Bruxelles, alocări semnificative și măsuri cu aplicare imediată pentru sprijinirea fermierilor
Planul de acțiune pentru fertilizanți al Comisiei Europene este absolut necesar, însă trebuie să vedem și aplicarea urgentă a acestuia, cu alocări semnificative din rezerva de criză pentru că nu este suficient să utilizăm doar bugetele naționale, consideră ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna. Acesta a
BNR lansează monede dedicate împlinirii a 50 de ani de la prima notă de 10 obținută de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice
Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic, începând cu data de 28 mai 2026, o monedă din aur, o monedă din argint și o monedă din tombac cuprat cu tema 50 de ani de la obținerea primei note de 10 din istoria Jocurilor Olimpice în proba de gimnastică feminină, potrivit unui comunicat de presă. Ave
Transelectrica a finalizat o investiție de aproape 176 milioane de lei în județul Caraș-Severin
Lucrările la stația electrică de transformare 400 kV Reșița și retehnologizarea stației electrice de transformare de 220/110 kV Reșița, județul Caraș-Severin, au fost finalizate, a anunțat, marți, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, într-un comunicat. Potrivit sursei citate, investiția s-a ridicat la 175
IMM România: Noua lege a salarizării limitează capacitatea autorităților publice de a adapta nivelul salarial la nevoile reale
Noua lege a salarizării bugetare, în forma propusă, limitează semnificativ capacitatea autorităților publice de a adapta nivelul salarial la nevoile reale ale anumitor domenii strategice, iar în lipsa unei flexibilități, administrația publică va continua să întâmpine dificultăți în atragerea și păstrarea resursei umane performante, susți
Năstase (Alro): Industria de apărare poate deveni un motor de creștere economică pe termen lung
Industria de apărare poate deveni un motor important de creștere economică pentru următorii 20-25 de ani, pe fondul reînarmării accelerate și al nevoii de dezvoltare a capacităților industriale europene, a declarat, marți, Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al Alro. 'Eu sunt absolut convins că industria de apăr
Ministrul Finanțelor: Ajustarea fiscală nu a sacrificat investițiile; fondurile europene rămân principalul motor al economiei
Ajustarea fiscală realizată de Guvern nu a afectat investițiile, care se mențin la 31 de miliarde de lei și sunt susținute în principal din fonduri europene, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'E o ajustare fiscală fără scăderea investițiilor. Pentru că investițiile rămân la 31 de miliarde. Deci o ajusta
Pîrcălăbescu ( ROMARM): Industria de apărare din România generează aproximativ 50.000 de locuri de muncă
Industria de apărare din România generează aproximativ 50.000 de locuri de muncă, atât în sectorul privat, cât și în cel de stat, iar dezvoltarea unei industrii competitive necesită investiții în energie și parteneriate strategice, a declarat marți Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, președinte al organizației patronale 'Industri
Darău: Am deschis aplicațiile pentru programul SME Eco-Tech; finanțări de 288 milioane de lei pentru firme
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a anunțat marți deschiderea aplicațiilor pentru programul SME Eco-Tech, prin care firmele românești pot obține finanțări pentru investiții în modernizarea producției, digitalizare și eficiență energetică. 'Am deschis aplicațiile pentru programul SME Eco-Tech. Vorbim despre peste 288 milioane de lei pentru firm
Nazare: Deficitul bugetar s-a redus cu 32 de miliarde de lei; este o corecție de amploare, nu una de etapă
Deficitul bugetar al României a scăzut la 1,17% din PIB după primele patru luni din 2026, de la 2,9% în perioada similară a anului trecut, ceea ce reprezintă o corecție de peste 32 de miliarde de lei,
Pistol: Progres fizic de 60% pe șantierul secțiunii Margina - Holdea a autostrăzii Lugoj - Deva (A1)
Progresul fizic pe șantierul secțiunii Margina - Holdea a autostrăzii Lugoj - Deva (A1) a ajuns la 60%, a anunțat, marți, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Facebook. 'Pe cei 9,13 kilometri ai șantierului, asocierea de constructori români și bosniaci (UMB Spedi
Darău: România este prima țară din Europa care a lansat sistemul de certificare a destinațiilor ecoturistice
România a fost prima țară din Europa care a lansat sistemul de certificare a destinațiilor ecoturistice, bazat pe standarde internaționale, care evaluează în mod riguros modul în care o destinație îmbină dezvoltarea turistică cu protecția mediului și valorificarea patrimoniului cultural, a declarat, marți, ministrul interimar al Economiei, Digitalizăr
RECTIFICARE Deficitul bugetar s-a redus la 1,17% din PIB, după primele patru luni din 2026
În ştirea cu titlul "UPDATE/Deficitul bugetar s-a redus la 1,17% din PIB, după primele patru luni din 2026'', difuzată la ora 12:20, pe fluxul Economic Intern, în fraza "În anul 2023, investiţiile publice totale au fost de aproximativ 100 miliarde lei, cu aproape 65 miliarde euro mai puţin decât nivelul programat în prezent&quo
Probleme tehnice cu aplicația InfoTB și plata cu cardul în mijloacele STB, marți
Aplicația InfoTB și plata călătoriei direct cu cardul bancar la validator sunt afectate marți, din cauza unor probleme tehnice de comunicație cu un operator terț. 'În dimineața acestei zile, din cauza unor considerente tehnice de comunicație cu un operator terț, au fost afectate funcționarea aplicației InfoTB și plata călătoriei direct cu cardul banc
Aproape 30% dintre români spun că vor face cumpărături online de pe platforme internaționale (sondaj)
Aproape 30% dintre români spun că vor face cumpărături online de pe platforme internaționale în 2026, pentru 61% dintre consumatori marketplace-urile devenind principalul canal de cumpărături online, relevă un sondaj național de specialitate, dat marți publicității. Potrivit sursei citate, comerțul online din România trece pr
Finala Maratonului pentru Educație Antreprenorială are loc marți, la București
Un număr de 33 de echipe de liceeni își vor prezenta marți, la București, planurile de afaceri în finala competiției Maratonul pentru Educație Antreprenorială, organizată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). 'În finală, 33 de echipe de liceeni vor susține cu emoție și determinare planurile lor de afaceri î






