Mierea de salcâm, de mană sau polifloră, dar şi polenul au fost vedetele ediţiei de primăvara a Târgului Naţional al Mierii (TNM), unde apicultorii români au venit cu miere de albine curată, de calitate şi la preţuri de nerefuzat.

"Preţul mierii aduse de apicultori la Târgul Naţional al Mierii nu a crescut în raport cu ceea ce e prin hipermarketuri, iar în plus este o miere românească, de calitate, o miere curată. Apicultorii au venit cu buletine de analiză, cu stupine înregistrate şi autorizate. Ei sunt apicultori profesionişti, trăiesc din asta şi nu îşi permit să facă prostii. La mierea de salcâm, preţul a fost între 25 şi 30 de lei/kilogram, poliflora s-a vândut, în medie, între 18 şi 23 de lei pe kilogram, dar au fost şi sortimente mai scumpe, care sunt delicatese, cum este mierea de anghinare. Mierea de salcâm şi cea de mană au fost foarte căutate, la fel şi cea de fâneaţă de munte, care este de asemenea, un sortiment mai special, mai rar, produs de cei care stau la munte şi fac pastoral mai în toamnă. Mierea de mană este o miere extraflorală, însă este cea mai bogată în vitamine şi în săruri. A fost foarte căutat şi polenul, pentru că este un aliment complex", a declarat, duminică, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

Acesta a explicat că mierea de mană se obţine de la excreţiile dulci ale afidelor, respectiv nişte păduchi de plate, care sug seva plantei şi elimină surplusul de glucide, sub forma unor picături dulci, iar albina le refoloseşte şi le transforma în miere.

Preşedintele asociaţiei a precizat că în ciuda vremii nefavorabile de duminică, apicultorii au avut două zile pline la TNM, respectiv vineri şi sâmbătă."Toată lumea a fost mulţumită. Vineri şi sâmbătă a fost foarte multă lume, s-a stat până târziu, dar duminică a fost vânt şi a început apoi ploaia", a adăugat acesta.

În aceste context, şeful ACA susţine că albinele vor trece cu bine şi de această săptămână în care s-a anunţat un nou val de frig, cu temperaturi de minus 6 grade Celsius.

"Nu cred că va fi o problemă, pentru că ziua e călduţ, iar dacă albinele au mâncare vor trece cu bine şi de acest episod. Sperăm ca va veni vremea bună după această săptămână, pentru că în ultima perioadă, iarna s-a mutat în martie", a afirmat Fetea.

În cadrul Târgului Naţional al Mierii, reprezentantul apicultorilor a susţinut că în prezent doar 5-10% din mierea produsă la nivelul ACA este vândută pe piaţa internă, restul cantităţii fiind livrată la export.
"Din păcate, asociaţia pe care o reprezint, procentul de vânzare la intern, din tot ceea ce achiziţionăm noi, este undeva 5-10%, restul merge la export. Va trebui, într-adevăr, să facem şi noi, ca asociaţie, mai mult. Poate că nu ar fi rău, aşa cum s-au făcut întâlniri cu aceşti retaileri şi pentru alte sectoare, să se organizeze şi pentru apicultură. Suntem pregătiţi, astăzi, să distribuim cantitatea de miere necesară. Sunt vreo 26 de mari procesatori în România care fac şi export şi asigură pentru piaţa internă", a arătat Fetea.

În opinia acestuia, mărcile proprii ale supermarketurilor au tras în jos vânzările apicultorilor, care înainte nu aveau probleme cu intrarea la raft."Mulţi retaileri şi-au făcut deja marca proprie. Mai exact, procesează dânşii miere, nu ştiu de unde, că scrie pe ea miere UE şi non-UE, iar procesatorii români îşi pierd din acest punct de vedere influenţa pe care au avut-o. Apicultura nu avea probleme cu intrarea la raft după ce au apărut aceste hipermarketuri", a precizat preşedintele ACA.

Pe de altă parte, acesta recunoaşte că exporturile de miere se fac în continuare ambalate vrac, şi mai puţin în borcane şi sub brand românesc, însă consideră că dacă nu ar vinde în vrac apicultorii ar avea o problemă, pentru că ar rămâne cu mierea pe stoc.

"Deşi am avut discuţii cu un parteneri din Franţa şi din Italia care au vrut să ia unul 100 de tone şi altul cantităţi mai mari, dar numai miere bio. E un trend pe piaţa mondială cu produse bio. Noi avem condiţii, într-adevăr, dar nu avem suficienţi apicultori acreditaţi. Sunt undeva la 100.000 de familii de albine acreditate în acest program şi am văzut un avânt al apicultorilor. Cred că va fi un lucru bun, pentru că anul trecut la mierea bio a avut loc o creştere a preţului de achiziţie aproape dublă faţă de mierea convenţională comparativ cu anii trecuţi, când diferenţa era de 10-12% până la 15% între cele două sortimente. Suntem interesaţi dar nu depinde de noi. Este foarte greu să ai nişte lanţuri în Europa, să încarci şi le descarci la fiecare magazin câte îţi comandă, atâta timp cât sunt procesatori în fiecare ţară. Piaţa mierii este una organizată la nivel european şi este foarte dificil să intri pe o piaţa nouă. Sperăm să reuşim să dăm mierea şi vrac, pentru că altfel apicultorii ar avea o problemă: ar rămâne cu ia pe stoc cum sunt şi alte sectoare. Sigur, bucuria este şi ea cumva tristă, dar măcar putem să valorificăm mierea. Perspectiva este însă de a schimba această atitudine în viitor", a explicat preşedintele ACA.

În privinţa cantităţilor de miere exportate, reprezentantul apicultorilor a afirmat că anul trecut s-au exportat doar 600 de tone de miere, comparativ cu 1.500 de tone în anii trecuţi, " în primul rând pentru că nu a fost miere prea multă şi în al doilea rând pentru că a intrat masiv miere din Ucraina".

"Este o competiţie deosebit de acerbă între Europa şi Ucraina care este al treilea mare exportator de produse agroalimentare pe piaţa europeană. Asta trebuie să ne dea de gândit. Ucraina este o ţară din punct de vedere apicol de aproape trei ori cât Europa ca potenţial de efective şi ca producţie, cu peste 70-80.000 de tone în fiecare an. Dacă se aduce miere cu 7,5 lei kilogramul, iar din calcule noastre un kilogram de miere pe români îi costă 11-12 lei, nu putem să concurăm cu o piaţă care vinde în pierdere sau cum o vinde sau care poate nu se încadrează în standardele de calitate, nu îmi dau seama", a subliniat Ioan Fetea.

Potrivit sursei citate, Europa produce vreo 250.000 de tone, dar consumă 450.000 de tone de miere, iar un raport european arată că mierea este al treilea produs alimentar contrafăcut pe piaţa mondială. "Acest lucru trebuie să ne dea de gândit şi sigur că nici România nu face excepţie de la acest capitol şi nu mă refer în mod deosebit la mierea românească ci la cea ce intră în ţară", a adăugat Ioan Fetea.

Anul apicol 2017 a fost unul modest din punct de vedere al producţiei de miere, iar datele statistice arată că s-a situat între 60% şi 65% dintr-un an bun, în care se poate ajunge şi la 30.000 de tone de miere.

Asociaţia Crescătorilor de Albine din România organizează anual, pe platforma apicolă Băneasa din Bucureşti, două ediţii ale Târgului Naţional al Mierii. La ediţia de primăvară au participat în jur de 120 de apicultori din toată ţara.

România produce, în medie, 20.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins, în anul 2015, un vârf de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Mihaela Dicu, editor online: Ada Vîlceanu)