Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a dat anul acesta cea mai mare amendă din istoria instituţiei, a trecut de la tarife plafonate la RCA la tarife de referinţă şi a schimbat preşedintele, în prezent instituţia fiind condusă de Leonardo Badea.

Scandalul naţionalizării pensiilor private, multe declaraţii şi o amendă record

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a amendat, în luna aprilie, NN Pensii cu 1% din capitalul social, respectiv 750.000 de lei, cea mai mare amendă din istoria instituţiei, după ce compania a transmis clienţilor o scrisoare prin care îi informa despre existenţa unor discuţii în spaţiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private.

"În urma comunicatelor transmise de NN pe data de 11.04 către participanţii la acest fond am hotărât de ieri (miercuri - n.r.) să avem o audiere a Consiliului de Administraţie al Fondului NN, consiliu format din trei persoane: Marius Popescu, Raluca Ţintoiu, Mădălina Ecaterina Ducan. Raluca Ţintoiu este şi directorul societăţii NN Pensii. Din cei trei s-au prezentat doi, unul fiind în concediu, Marius Daniel Popescu. În urma audierilor concluziile au fost următoarele: având în vedere circumstanţele create, de natură să conducă la afectarea încrederii participanţilor în sistemul de pensii private din România, Consiliul ASF a decis sancţionarea societăţii NN Pensii cu amendă contravenţională în cuantum de 1% din capitalul social al societăţii, respectiv suma de 750.000 de lei", declara la vremea respectivă Ion Giurescu, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

De asemenea, atunci a fost decisă sancţionarea cu retragerea autorizaţiei directorului general, Raluca Ţintoiu, precum şi cu o amendă contravenţională de 100.000 de lei.

Potrivit oficialului ASF, aceasta este cea mai mare amendă din istoria instituţiei, dar nu şi din istoria Pilonului II, unde cea mai mare sancţiune a primit aceeaşi societate, la începutul acestui sistem de pensii, şi a fost în valoare de 360.000 de euro pentru un contract de outsourcing.

Discuţiile despre Pilonul II de pensii nu au încetat în acel moment, ci au trecut în alt registru. Iar o primă declaraţie-şoc a venit de ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa.

"Pilonul II de pensii se va desfiinţa şi banii se vor întoarce înapoi la cei care au cotizat la pilonul de pensii, ei având posibilitatea să opteze pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru Pilonul III, cel privat", a spus Mişa la sfârşitul lunii iunie.

Potrivit acestuia, la nivelul Pilonului II de pensii sunt acumulate 40 de miliarde de lei. Ulterior, premierul Mihai Tudose a declarat că Pilonul II de pensii nu se desfiinţează, iar ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, va face o analiză privind modul cum este gestionat acest fond.

Până la urmă Pilonul II pensii nu a mai fost desfiinţat, dar nivelul contribuţiilor a fost redus de la 5,1% la 3,7%, deşi era prevăzut să ajungă la 6% încă din 2016.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a explicat, la sfârşitul lunii octombrie, că în ceea ce priveşte Pilonul II de Pensii, nu este vorba de o reducere a contribuţiilor, iar diminuarea procentului de la 5,1% la 3,75% a fost realizată din cauza întoarcerii sarcinii fiscale, în condiţiile în care salariile pe brut cresc cu 20%, dar în sumă nominală, cât a fost virat anul acesta către Pilonul II de pensii, respectiv 7 miliarde de lei, va fi virat şi anul viitor.

În schimb, Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a precizat, într-un comunicat de presă, că reducerea procentului de contribuţii la 3,75% va afecta pensiile viitoare a milioane de români.

"Reducerea în premieră a contribuţiei de la procentul actual de 5,1% la 3,75% (în locul majorării la 6%, conform legii) transmite însă un semnal negativ, afectând viabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii private. Astfel, decizia se traduce în pensii private mai mici cu cel puţin 20% pentru viitorii pensionari şi potenţial mai scăzut de finanţare a afacerilor româneşti prin intermediul pieţei de capital", se menţiona în comunicat.

RCA, de la tarife plafonate la tarife de referinţă

Piaţa asigurărilor din România a fost dominată, în 2016, de criza asigurărilor auto obligatorii, declanşată de transportatori din cauza creşterii exponenţiale a tarifelor, criză care a dus la emiterea unei Ordonanţe de Guvern care prevedea plafonarea preţurilor RCA pe o perioadă de şase luni. Noile tarife au intrat în vigoare începând cu data de 18 noiembrie 2016. În acest an, Autoritatea a decis că nu mai era nevoie de o prelungire a acestora, drept pentru care a hotărât trecerea la tarife de referinţă.

"Mesajul nostru este neîndoielnic: nu trebuie şi nu putem, dar nici nu ne vom întoarce la situaţia de dinainte de plafonare, a unei explozii de tarife sau a unor tarife exagerate, cu sau fără legătură cu profilul de risc sau high risc", declara, la începutul lunii februarie, preşedintele de atunci al ASF, Mişu Negriţoiu.

Tarifele de referinţă la RCA au intrat în vigoare începând din a doua parte a lunii mai, după ce perioada de plafonare s-a încheiat.

De asemenea, pe 12 iulie a intrat în vigoare Legea 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, tariful de referinţă, o instituţie cu noi roluri şi responsabilităţi - BAAR, conceptul clientului cu risc ridicat şi decontarea directă fiind printre cele mai importante repere ale legii.

La începutul lunii noiembrie, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Cornel Coca Constantinescu, declara că Legea RCA este bine făcută şi nu vor exista creşteri ale tarifelor în perioada viitoare. De asemenea, acesta a precizat că, în prezent, nu există clienţi cu risc ridicat şi că problema nu era dată exclusiv de către aceştia înainte de modificarea legii.

Un nou preşedinte pentru ASF

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu, a fost schimbat din funcţie în prima parte a anului, în locul său fiind numit Leonardo Badea.

La începutul lunii mai, cu puţin timp înainte de a fi revocat, Negriţoiu declara că va acţiona pe orice cale pentru a demonstra că o eventuală decizie de revocare a sa din funcţie este ilegală.

"Prefer să ies scos de politicieni decât să ies scos de DNA. Alternativa, dacă nu făceam asta, era să mă scoată ceilalţi. Aşa mă duc liniştit. Mi-am făcut treaba", a declarat Negriţoiu.

Acesta a şi fost revocat de către Parlament pe data de 11 mai, iar în locul lui a fost numit deputatul PSD Leonardo Badea. Ovidiu Răzvan Wlassopol a fost ales prim-vicepreşedinte al ASF, membru executiv.

AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)